Celebra cabană Babele a fost scoasă la vânzare pe un site de imobiliare. Conform anunțului prețul de vânzare este de 1.150.000 de euro. Situată la o altitudine de 2206 metri, sub Vârful Babele, cabana reprezintă baza turistică centrală a munților Bucegi, aici încrucișându-se principalele drumuri.
Cabana este situată în vecinătatea unor fenomene litografice: ciupercile de piatră numite Babele – monumente ale naturii, și are Sfinxul în imediata ei apropiere.
Clădirea scoasă acum la vânzare are următoarele caracteristici: Cladire S+P+2E+M, capacitate: 108 locuri în 30 de camere cu 2 – 12 paturi, bufet și restaurant cu autoservire permanentă, lumină electrică de la rețeaua publică, toaletă și apă curentă, încălzire cu gaze naturale și calorifere.
Celebra cabană Babele a fost scoasă la vânzare. 83 de ani pe creasta muntelui
Planul de a construi o cabană pe platoul ”magic” al Bucegilor a aparținut Asociației Drumeților din Munții Inalți ai României (ADMIR), mai exact, primului președinte al acestei Asociații, doctorul Gheorghe Dumitrescu, care a condus ADMIR între 1929 și 1934, iar apoi a fost numit președinte de onoare.
Inființată în 1929, ADMIR a căpătat statut juridic în februarie 1930. In luna aprilie a aceluiași an, la Judecătoria orașului Pucioasa (județul Dâmbovița), coproprietarii terenului de pe muntele Obâșia donează Asociației o suprafață de 10.109 metri pătrați, la punctul ”Altarul Babelor”. Acesta este terenul pe care se va construi viitoarea Cabană Babele.
Concerte pentru cabana din munți

Cine spune că muzica stă la baza făuririi tuturor lucrurilor, cu siguranță nu minte. Și Cabana Babele a avut parte, pentru ridicarea sa, de concerte deosebite de muzică de cameră și lieduri. Un prim concert organizat cu scopul de a strânge fondurile necesare lucrărilor viitorului adăpost din Bucegi a avut loc în februarie 1935, la sala Odeon din Ploiești.
Era nevoie, însă, de mai mulți bani. Astfel, în ianuarie 1936, a avut loc un concert la Sala Dalles din București, organizat de Ion Udriște-Olt, tot pentru a obține fonduri pentru cabana ce avea să se construiască.
Eforturile au dat roade, iar în septembrie 1936 s-a pus prima piatră a ceea ce avea să poarte numele de Casa Babele, urmând planul arhitectului Octav Doicescu. Membrii Asociației au participat și ei la construcție și au urcat pe platou, cu brațele și spinările, pietre și lemne. Piatra care a fost folosită la construirea cabanei provenea din ruinele unui vechi fort.
Bucuria a durat numai câteva luni, căci în primăvara lui 1937 a fost nevoie de noi acțiuni de strângere de fonduri. In acest sens, în aprilie 1937, tot la Sala Dalles a avut loc un alt concert organizat de ADMIR, potrivit Buletinului Alpin din decembrie 1939. Alte surse, ca turistmania.ro, spun că lucrările ar fi fost finanțate, inițial, de către președintele onorific al ADMIR, Gheorghe Dumitrescu, și mai apoi de către Uzinele Comunale București.
Despre lucrările de construcție se știe că au fost conduse de către unul dintre membrii ADMIR, Emilian Iliescu, dar în august 1937, președintele de atunci al ADMIR, Udriște-Olt, a venit pe platoul din Bucegi să supervizeze personal construcția. O lună mai târziu, în septembrie, a fost ales și primul cabanier, Gheorghe Berceanu.
Planurile arhitectului Ocrtav Doicescu
La 1 noiembrie 1937 a avut loc inaugurarea Casei Babele și s-au dat în folosință, pentru început, două dormitoare comune la etaj, o sufragerie și bucătăria de la parter.
Cabana se desfașura pe trei nivele, demisol, parter și etaj. Avea o suprafață de construcție 350 de metri pătrați și o înălțime de 15 metri. Demisolul era utilizat ca depozit de pentru echipamentele schiorilor și ca sală de garderobă, dar avea și două dormitoare, bucătarie, baie, uscător și depozit de alimente, precum și o cameră pentru cabanier.
La parter se găseau nouă dormitoare, o sufragerie de 100 de metri pătrați și o verandă, iar la etaj, opt dormitoare. Octav Doicescu schițase 25 de încăperi, iar capacitatea de cazare ajungea la 300 de persoane.
Popularizarea Cabanei și vânătoarea lui Ceaușescu
Din ianuarie 1938, la Cabana Babele au avut loc cursuri de perfecționare pentru schiori, activitate care va deveni o tradiție în următorii ani.
Insă boom-ul popularizării va începe odată cu ridicarea telecabinei Bușteni-Babele. In anii’70, se dorea dezvoltarea unui turism național de anvergură, astfel că Ministrul Turismului de la acea vreme, Ion Cozma, a inițiat o serie de proiecte care aveau ca rol revigorarea turismului și aducerea lui la standardele celorlalte țări.
In urma discuțiilor dintre specialiștii români și firma italiană Ceretti e Tanfani, cu renume în tehnologia construcțiilor pe cablu, s-a decis construirea unor telecabine în stațiunile montane ale României.
In primăvara anului 1973 s-a început construirea telecabinei Bușteni-Babele, iar inaugurarea a avut loc în august 1978 și a constituit o atracție nu numai pentru turiști, cât și pentru Nicolae Ceaușescu. Din nefericire, liderul comunist nu folosea telecabina pentru a urca până la Cabana Babele și pentru a se bucura de peisajul superb oferit de împrejurimi, ci pentru a vâna caprele negre.