Centrala Cernavodă rămâne oprită și în următoarele 10 zile. Dunărea nu dă semne de revenire, iar România se bazează pe importuri de energie

Centrala Nucleară de la Cernavodă nu va fi repornită în perioada imediat următoare, din cauza debitului redus al Dunării. Estimările pentru zilele următoare indică o posibilă scădere a nivelului apei, ceea ce împiedică reluarea funcționării reactoarelor.

Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că, în absența producției nucleare, deficitul de energie este compensat prin mai multe surse. Cu toate acestea, importurile de electricitate rămân principala soluție pentru acoperirea necesarului intern.

Prognoza pentru următoarele zece zile nu susține repornirea reactoarelor

Situația de la Cernavodă este una rezervată, iar datele disponibile pentru următoarele zece zile nu indică o creștere suficientă a nivelului apei. Acest fapt împiedică repornirea celor două reactoare în condiții de siguranță, a explicat Cristian Bușoi joi seară, în cadrul unei emisuni la Digi24.

„La Cernavodă situaţia este în continuare rezervată. Avem prognoză pe următoarele 10 zile care arată că nu vom avea un nivel al debitului la intrarea în ţară şi un nivel al apei la Cernavodă pentru redeschiderea în siguranţă a celor două reactoare pentru a avea apa necesară pentru pompele de răcire ale reactoarelor. Deci, în următoarele 10 zile (…) nu întrevedem posibilitatea de a redeschide Centrala de la Cernavodă”, a afirmat Cristian Buşoi.

Potrivit acestuia, o eventuală repornire a centralei ar putea fi luată în calcul „abia către mijlocul lunii octombrie, în funcţie de cum vor evolua prognozele”.

Debitul Dunării ar urma să scadă din nou

După câteva zile în care s-au înregistrat creșteri ușoare, prognozele indică o nouă diminuare a debitului. Secretarul de stat a precizat că situația nu ridică probleme de securitate și că există măsuri pregătite pentru diferite scenarii, însă nivelul apei nu este suficient pentru reluarea activității centralei.

„Avem chiar debit în scădere în următoarele zile, au fost două-trei zile de uşoare creşteri, dar în următoarele zile avem şi scăderi importante, nu cât să ne alarmăm, nu cât să existe cel mai mic semn de întrebare în legătură cu securitatea, oricum există planuri de rezervă, există comitete pregătite pentru orice fel de situaţie, dar nu, din păcate, la un nivel care să ne permită redeschiderea”, a explicat Cristian Buşoi.

Importurile acoperă o parte importantă din energia lipsă

Energia care nu mai este produsă la Cernavodă a fost compensată prin funcționarea a patru grupuri ale Complexului Energetic Oltenia, utilizarea la capacitate maximă a centralelor pe gaz din România, importuri și, în timpul zilei, producția de energie verde.

„Importurile au rămas, însă, principala sursă”, a precizat Bușoi.

În funcție de cantitatea de energie produsă de centralele eoliene, importurile înregistrate în cursul serii au oscilat între mai puțin de 1.500 MW și 2.500 MW.