Obligații pentru elevi și oficialități de Ziua Drapelului Național. Un proiect de lege inițiat de AUR prevede amenzi de până la 10.000 de lei pentru cei care nu sărută drapelul sau nu participă la ceremonii.
Printre prevederile noii legi se numără obligația oficialilor prezenți la ceremonie de a săruta drapelul național, iar refuzul ar urma să fie sancționat cu amendă de până la 10.000 de lei. Neparticiparea autorităților la ceremonii ar urma să fie o faptă penală – abuz în serviciu, scrie G4media.
Instituțiile media audiovizuale, publice și private, vor fi obligate să dedice sărbătorii cel puțin 30 de minute din program, pe parcursul întregii zile.
Ceremoniile de ridicare a drapelului pe catarg ar urma să fie obligatorii în toate unitățile de învățământ din țară, iar autoritățile locale din toate orașele și municipiile vor trebui să stabilească o Piață a Tricolorului.
Legea stabilește și ce rugăciune trebuie să rostească preoții la ceremonii.
„Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”
Ziua Drapelului Național al României este o sărbătoare a întregii societăți românești și va fi organizată de toate autoritățile publice și instituțiile statului român. Cu această ocazie se vor prezenta cu dedicație programe și manifestări cultural-educative consacrate evocării istoriei patriei din perspectiva continuității, identității și demnității națiunii române.
Instituțiile media audiovizuale, publice şi private, vor aloca în grila de programe un spațiu de timp de cel puțin 30 de minute, pe parcursul întregii zile.
În toate unitățile militare aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională se vor desfășura ceremonii militare specifice conform regulamentului onorurilor și ceremoniilor militare și regulamentului propriu de ordine interioară.
În toate școlile aparținând învățământului preuniversitar, Ziua Drapelului Național al României va fi marcată, la începerea cursurilor, printr-o ceremonie de ridicare a drapelului pe catarg, în locul stabilit, cu excepția zilelor când data de 26 iunie este o zi nelucrătoare. Ceremonia se va desfășura sub autoritatea nemijlocită a directorilor de școli, în prezența corpului didactic.
În toate ambasadele și consulatele României, Ziua Drapelului Național al României va fi marcată printr-o conferință de semnificație cu participarea reprezentanților comunităților de români.
Consiliul General al Municipiului București, respectiv consiliile locale ale municipiilor reședință de județ, la propunerea primarilor, în acord cu comandanții de garnizoană, vor emite hotărârea prin care se stabilește locul public denumit „Piața Tricolorului”, în termen de 45 de zile de la promulgarea prezentei legi. „
Piața Tricolorului” trebuie să fie localizată pe cât posibil în apropierea sediilor autorităților administrației publice locale. Denumirea pieței va fi marcată printr-o plăcuță montată la un loc vizibil, conform reglementărilor în vigoare.
În „Piața Tricolorului”, prin grija organelor administrației locale, se amplasează un catarg înalt de 30 m, compus din 5 segmente din material cu structură de rezistență de înaltă siguranță.
Drapelul arborat va avea dimensiunea de 300 cm lungime și 200 cm lățime.
Drapelul Național al României care urmează să fie ridicat pe catarg se depune în seara zilei de 25 iunie într-o biserică din incinta unei unități militare sau într-o biserică cu tradiții și semnificații istorice pentru comunitatea locală, situată în vecinătatea „Pieței Tricolorului”.
Drapelul Național al României rămâne pe timpul nopții în biserica în care a fost depus.
În dimineața zilei de 26 iunie se săvârșește slujba oficială de sfințire a drapelului.
Drapelul Național al României se înalță în ziua de 26 iunie și rămâne arborat până în seara zilei de 25 iunie a anului următor, când, la ora 18.00, printr-o ceremonie organizată în prezența comandantului gărzii de onoare și a unui trompet, pe semnalul „STINGEREA” este coborât, desprins de la catarg, împăturit și preluat de garda drapelului.
Ceremonia militară de înălțare a Drapelului Național al României se face în prezența obligatorie a conducătorilor autorităților administrației publice centrale și locale sau a înlocuitorilor legal desemnați.
Legea stabilește exact cum se vor desfășura ceremoniile în unitățile militare, care este ordinea acțiunilor, cum să slujească preoții, cum să salute militarii, cum să fie așezați.
După încheierea ultimei alocuțiuni evocatoare, se face primirea Drapelului Național al României. În timpul intonării „Onorului la Drapel”, Drapelul Național al României este adus la catargul de arborare unde se efectuează operațiunile pregătitoare de înălțare, astfel încât ultimii doi militari post-drapel să țină pânza întinsă între ei, pe orizontală, la nivelul centurii;
Preotul militar sau ierarhul bisericesc se așează în fața Drapelului și rostește următoarea Binecuvântare: „Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”
Cu Sfânta Cruce în mâna dreaptă, preotul militar sau ierarhul bisericesc face semnul Crucii asupra Drapelului Național al României, sărută pânza acestuia, după care rămâne la Drapel, în dreapta acestuia, cu Crucea ținută în dreptul pieptului.
Concomitent cu poziționarea preotului militar/ierarhului bisericesc,
Comandantul garnizoanei/Comanduirii Garnizoanei se poziționează lângă Drapel, în partea stângă a acestuia, față în față cu preotul militar/ierarhul bisericesc în poziția „SALUT”.
Oficialitățile prezente la ceremonie ies din dispozitiv și se așează în linie cu fața la drapel, la o distanță de minimum 3 m de acesta. Apoi, fiecare sărută Drapelul Național al României în ordinea de reprezentare protocolară și rămâne în aceeași linie, cu fața la Drapel;
Comandantul garnizoanei (comanduirii de garnizoană) sărută pânza Drapelului și, concomitent cu preotul militar/ierarhul bisericesc, se poziționează pe marginile liniei de dispunere a oficialităților;
În acest dispozitiv se intonează imnul național al României, vocal și instrumental și începe înălțarea Drapelului Național al României pe catarg;
După înălțarea Drapelului Național al României pe catarg, oficialitățile prezente la ceremonie primesc defilarea gărzii de onoare, precum și onorul muzicii militare. La crearea dispozitivului de primire a defilării se va avea în vedere realizarea unui spațiu liber între participanți, adiacent locului de dispunere a catargului, pentru a nu oferi spatele către Drapelul Național al României.
În toate localitățile României, din inițiativa autorităților locale, poate fi stabilit un loc public căruia să i se atribuie denumirea de „Piața Tricolorului”.
În funcție de caracteristicile urbanistice ale fiecărei localități, locul stabilit, mărimea catargului și dimensiunea proporțională a pânzei Drapelului Național al României se validează de către prefecturi la solicitarea primarilor.
În funcție de specificul fiecărei unități școlare, locul stabilit, mărimea catargului și dimensiunea proporțională a pânzei Drapelului Național al României se stabilesc de inspectoratele școlare, la propunerea directorilor de școli.
În localitățile unde nu sunt unități sau subunități militare aparținând Sistemului Național de Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională, înălțarea Drapelului Național al României, în ziua de 26 iunie, se va face fără ceremonial militar.
Ceremonia va fi condusă de către primar, asistat de voluntari special pregătiți, cu participarea poliției locale și/sau a șefului de post. Asigurarea întonării imnului se va face prin mijloace tehnice performante.
Autoritățile care nu respectă obligația desemnării unei Piețe a Tricolorului riscă o amendă cuprinsă între 10.000 și 30.000 de lei.
În cazul unui oficial care refuză să sărute drapelul la finalul ceremonialului, proiectul prevede o amendă de 5.000-10.000 de lei.
Și nu doar oficialii trebuie să sărute drapelul. În cazul școlilor e obligatoriu ca preot sau profesorul de religie, directorul școlii și elevii desemnați cu rol în ceremonial să sărute drapelul.
În cazul în care mass-media nu alocă minim 30 de minute de program Zilei Drapelului Național, ar fi amendată cu între 10.000 și 20.000 de lei, iar contravenția ar urma să fie constatată de CNA.