Cine deține, de fapt, datoria României de 1.236 miliarde de lei. Cui plătesc toți românii rate și dobânzi

Datoria publică a României a ajuns la aproape 62% din Produsul Intern Brut (PIB), ceea ce indică o dependență crescută a statului față de finanțarea oferită de investitori. Printre creditorii principali se numără băncile, fondurile de pensii și investitorii străini, arată Știrile Pro TV într-o analiză recentă.

Conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor, în februarie 2026, datoria publică guvernamentală a României a atins 1.236 miliarde de lei. În comparație, la finalul anului 2025, cele mai ridicate niveluri ale datoriei raportate la PIB au fost înregistrate în Grecia (146,1%), Italia (137,1%), Franța (115,6%), Belgia (107,9%) și Spania (100,7%). La polul opus, cele mai scăzute niveluri au fost în Estonia (24,1%), Luxemburg (26,5%), Danemarca (27,9%) și Bulgaria (29,9%).

Din totalul datoriei, circa 657 miliarde de lei sunt denominați în moneda națională, iar restul este în valută străină: aproximativ 464 miliarde de lei echivalent în euro, 111 miliarde de lei echivalent în dolari și aproape 2 miliarde de lei echivalent în yeni japonezi.

Datoria guvernamentală s-a dublat în ultimii cinci ani

În ultimii cinci ani, datoria guvernamentală s-a dublat, crescând de la 498 miliarde de lei în 2020 la 1.137 miliarde de lei în 2025. Raportată la PIB, datoria a reprezentat aproape 62% la finalul lunii februarie 2026.

Cresterea datoriei guvernamentale a avut loc în mandatele tuturor prim-miniștrilor din ultimii cinci ani, cu o îndatorare de aproximativ 288 de miliarde de lei în mandatul lui Marcel Ciolacu, care a durat aproape doi ani, și de 166,8 miliarde de lei în mandatul lui Nicolae Ciucă, de un an și jumătate.

Deficitul bugetar, diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, este acoperit prin împrumuturi. Deficitele ridicate înregistrate în 2023 și 2024 au contribuit la creșterea datoriei publice și la majorarea costurilor de finanțare.

Majoritatea datoriei este contractată la dobândă fixă, în valoare de aproximativ 1.000 miliarde de lei, în timp ce datoria cu dobândă variabilă reprezintă peste 228 miliarde de lei.

România se împrumută la unele dintre cele mai ridicate dobânzi din UE

România se împrumută la unele dintre cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană, comparabile cu cele din Ungaria, deși dobânzile au scăzut ușor în ultimele luni. Reducerea deficitului bugetar este considerată o soluție pentru diminuarea datoriei și a costurilor de finanțare. România a încheiat anul 2025 cu cel mai mare deficit bugetar din UE, de 7,9% din PIB, conform datelor Eurostat.

Structura finanțării datoriei publice

Pe plan intern, principala sursă de finanțare a statului o constituie titlurile de stat. Din totalul datoriei interne de aproximativ 689 miliarde de lei, obligațiunile de stat însumează 436 miliarde de lei, împrumuturile din disponibilitățile Contului General al Trezoreriei Statului (CGTS) depășesc 110 miliarde de lei, iar titlurile destinate populației totalizează 72 miliarde de lei.

Împrumuturile din disponibilitățile CGTS reprezintă credite interne pe termen scurt, atrase de Ministerul Finanțelor din soldurile acumulate pentru finanțarea temporară a deficitului bugetar și pentru asigurarea lichidității.

Din totalul titlurilor emise pe piața internă, în valoare de 450 miliarde de lei, bănci dețin peste 193 miliarde de lei. Fondurile de pensii private dețin titluri de stat în valoare de peste 120 miliarde de lei. Restul este deținut de clienți ai băncilor, rezidenți sau nonrezidenți.

Peste 4,6 milioane de persoane contribuie lunar la Pilonul 2 de pensii private cu 4,75% din venitul brut. Activele Pilonului 2 reprezintă aproximativ 11% din PIB-ul României și constituie principala formă de economisire pe termen lung pentru milioane de români.

Structura deținătorilor obligațiunilor emise în valută nu poate fi determinată cu exactitate, deoarece aceste instrumente sunt tranzacționate continuu pe piețele financiare, iar proprietarii se schimbă permanent.

Costurile și serviciul datoriei publice

Serviciul datoriei publice guvernamentale, adică plățile efectuate pentru rambursarea împrumuturilor, a fost estimat la peste 205 miliarde de lei pentru anul 2026. Din această sumă, aproape 60 miliarde de lei vor acoperi dobânzile și comisioanele aferente datoriei, iar diferența de 145 miliarde de lei reprezintă ratele de capital care vor fi rambursate prin noi credite.

Aceste obligații sunt, de regulă, refinanțate prin emiterea de noi împrumuturi, proces cunoscut sub denumirea de „rostogolire” a datoriei.

Costul mediu al datoriei publice guvernamentale era de 5,3% pe an în februarie 2026, cu o dobândă medie de 6,6% pentru finanțarea internă și de 4,2% pentru cea externă.