O situație inedită a avut loc recent într-una din cele mai mari tranzacții de pe piața energetică din România acolo unde compania miliardarului ucrainean Rinat Ahmetov a cumpărat proiectul pentru parcul fotovoltaic din comuna Văcărești județul Dâmbovița de la o firmă cu un singur angajat, care, într-un singur an, a făcut profit două milioane de euro, adică 11 milioane de lei, arată Dnamedia.ro.
Parcul fotovoltaic de 126 MW din comuna Văcărești, județul Dâmbovița face parte din valul masiv de proiecte regenerabile ce au solicitat acces la rețea în ultimii ani, fiind un proiect de succes care a depășit toate barierele legislative, birocratice și financiare, arată dnamedia.ro.
Conform informațiilor publice, proiectul a fost cumpărat de la Cic Green Energy Consult SRL de către DRI, subsidiara Grupului DTEK (deținut de miliardarul Rinat Ahmetov), care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă în UE. Astfel, DRI continuă astfel investițiile în România, parcul fotovoltaic Văcărești fiind al treilea proiect de energie regenerabilă al DRI în România – un nou pas în atingerea obiectivului de a dezvolta 1 GW portofoliu în țară până în 2028.

Potrivit informațiilor publice, ATR-ul (avizul tehnic de racordare) pentru acest proiect a fost obținut în anul 2022, iar ulterior a fost obținut și contractul de racordare la rețea în 2023, înainte de a fi preluat de DRI.
Faptul că CIC Green Energy Beta – vehicul de investiții (care, conform informațiilor de la Registrul Comerțului, a fost deținut de Ciprian Glodeanu, Iustin Liță și Costin Bănică) – a obținut contractul de racordare pentru parcul solar în august 2023, a permis demararea construcției în ianuarie 2024, țintind punerea în funcțiune și furnizarea de energie comunităților din România la sfârșitul anului 2025 (conform DRI – Energy).
Potrivit zf.ro, CIC Green Energy Beta este deţinută de Ciprian Glodeanu (40%), Iustin Liţă (40%) şi Costin Bănică (20%). Glodeanu este unul dintre cei mai cunoscuţi specialişti din zona de energie solară. El a fost timp de 12 ani partener în cadrul casei de avocatură Wolf Theiss şi aproape 10 ani preşedinte al RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association).

Ulterior, Glodeanu şi-a înfiinţat propria firmă de avocatură, pentru ca în 2022 să devină partener fondator al unui vehicul de investiţii, 4P Renewables, care are în dezvoltare proiecte de energie verde de 1.000 MW.
Costin Bănică este head of industrial department în cadrul companiei de consultanţă imobiliară IO Partners, care, până de curând, s-a numit JLL. Despre cel de-al treilea asociat al CIC Green Energy Beta, Iustin Liţă, sunt puţine date disponibile. Firma celor trei are un singur angajat și, cu toate că este relativ nouă pe piață, a făcut, într-un singur an, profit de peste 11 milioane de lei.
Parcul Văcărești (Dâmbovița) se înscrie în tabloul dezvoltării regenerabilelor prin prisma infrastructurii – fiind un exemplu de proiect fotovoltaic care a depășit cu succes bariera racordării la rețea.
Implicarea companiei DTEK, cel mai mare producător privat de energie din Ucraina, reprezintă un punct de cotitură în strategia sa de extindere în Uniunea Europeană. România este prima țară din Europa Centrală și de Est, în afara Ucrainei, unde DTEK a investit, demarând trei proiecte regenerabile: parcul eolian Ruginoasa (60 MW), parcul solar Glodeni (53 MWp) și parcul solar Văcărești (126 MW). DTEK vizează atingerea unei capacități de 1 GW în România până în 2028, considerând România un potențial hub regional de energie regenerabilă.
În ultimii ani, sute de proiecte de energie regenerabilă au solicitat avize și au ocupat capacitate de rețea, fără intenția de a fi construite, ci pentru a fi vândute pe hârtie, blocând resursele și îngreunând planurile investitorilor serioși. La 1 noiembrie 2024, proiectele cu Aviz Tehnic de Racordare (ATR) însumau 55.000 MW, dar doar sub 4.400 MW aveau autorizație de construire, adică mai puțin de 1 din 10 MW aprobați se realizează.
Totuși, aceste „proiecte fantomă” au blocat capacitatea de racordare, afectând investitorii serioși. Situația s-a perpetuat și din cauza costului mic al păstrării unui ATR. Din 2023-2024, Transelectrica și ANRE au introdus reguli mai dure: limitarea prelungirii contractelor de racordare la 2 ani și condiționarea de dovezi de progres (minim 25% din echipamente plătite sau investiția realizată >10%).
Nerespectarea noilor reguli duce la anularea ATR-ului, eliberând rețeaua de proiecte inactive. Această măsură va permite alocarea resurselor către proiectele realizabile.