În doar câteva luni se împlinesc 4 ani de la debutul războiului dintre Rusia și Ucraina, iar românii încă se tem că o nouă escaladare a conflictului de la granițele țării noastre ar putea avea consecințe și pentru România. Iată cine sunt cei care vor merge în prima linie în caz de război.
Armata Română are la bază o structură ierarhică extrem de bine definită. Fiecare militar are atribuții specifice în funcție de grad. De la soldați și gradați până la ofițeri și mari generali, fiecare treaptă aduce pachete de responsabilități diferite. Cunoașterea acestor grade și a responsabilităților asociate este esențială pentru înțelegerea modului în care forțele armate funcționează, mai ales în situații de război sau criză națională.
Aceștia ar face parte din prima linie în caz de conflict. Soldații și gradații profesioniști sunt responsabili de executarea ordinelor, menținerea disciplinei și desfășurarea operațiunilor tactice.
Acești militari sunt cei care intervin direct pe câmpul de luptă și sprijină implementarea strategiilor stabilite de superiori.
Ofițerii nu se află întotdeauna în prima linie, însă au un rol de neînlocuit în planificarea și coordonarea operațiunilor militare. Ei stabilesc strategiile, gestionează resursele și conduc unitățile subordonate, asigurând respectarea procedurilor și siguranța trupelor.
Din lista responsabilităților lor se regăsesc: instruirea personalului, coordonarea exercițiilor și luarea deciziilor tactice în timpul misiunilor complexe.
Atunci când vine vorba despre marile grade în MApN și funcțiile de conducere, gradele de general sunt:
Generalii sunt cei care au rolul de a supraveghea întregul aparat militar și stabilesc politica de apărare a țării. Ei coordonează operațiunile pe termen lung, stabilesc prioritățile strategice și colaborează cu instituțiile naționale și internaționale.
Așadar, în Armata Română, fiecare grad are un rol clar: soldații și gradații sunt cei care intervin direct, ofițerii coordonează unitățile și planifică operațiunile, iar generalii definesc strategia globală de apărare.
În România, chemarea la război se bazează pe Legea nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare, care reglementează serviciul militar în perioade de stare de asediu, mobilizare sau război. Bărbații cetățeni români, apți fizic, între anumite limite de vârstă, pot fi chemați la arme. Femeile pot îndeplini serviciul militar doar la cerere, nu este obligatoriu.
Neprezentarea la încorporare în timp de război sau pe durata stării de asediu, în termenul prevăzut de ordinul de chemare, se pedepsește cu închisoarea de la 2 la 7 ani, conform articolului 435 din Codul Penal.