Cipru preia la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene. Este pentru a doua oară când deţine șefia blocului comunitar
Cipru preia la 1 ianuarie, pentru şase luni, preşedinţia Consiliului Uniunii Europene, cu obiectivul de a face faţă multiplelor provocări geopolitice şi de a înregistra progrese în privinţa apărării militare a blocului comunitar, continuând în acelaşi timp să consolideze cooperarea regională şi mediteraneană.
Cipru preia la 1 ianuarie preşedinţia Consiliului Uniunii Europene
Este pentru a doua oară când Republica Cipru, o naţiune cu puţin peste un milion de locuitori, membră a UE din 2004 şi a zonei euro din 2008, deţine preşedinţia blocului comunitar, relatează EFE, potrivit tvrinfo.ro.
Prima dată, în 2012, Ciprul şi-a asumat această responsabilitate în mijlocul crizei datoriilor, care a obligat-o să solicite asistenţă financiară de la partenerii săi pentru a-şi stabiliza sectorul bancar.
”O Uniune autonomă, deschisă lumii”
Cu motto-ul ‘O Uniune autonomă, deschisă lumii’, preşedinţia cipriotă moşteneşte de la predecesoarea sa, Danemarca, apărarea Europei ca una dintre priorităţile sale principale.
Nicosia va încerca să accelereze implementarea ‘Cărţii albe privind apărarea europeană’, publicată de Comisia Europeană în martie, care trasează foaia de parcurs pentru consolidarea capacităţilor şi a cooperării militare pe termen lung.
Sprijinirea Ucrainei, astfel încât aceasta să se poată apăra împotriva agresiunii ruseşti, va rămâne, de asemenea, o ‘prioritate absolută’, a promis recent preşedintele cipriot Nikos Christodoulides.
În acest context, el a subliniat că ţara sa ‘ştie din proprie experienţă ce înseamnă invazia şi ocupaţia’.
Preşedintele cipriot făcea astfel aluzie la invazia turcă din nordul Ciprului din 1974, care până în prezent menţine insula mediteraneană, situată la aproximativ 100 de kilometri de coastele Siriei şi Libanului, împărţită în două zone: una sub influenţă greacă şi cealaltă sub influenţă turcă.
Pentru guvernul cipriot, consolidarea capacităţilor de apărare europene şi dezvoltarea unei Europe mai autonome trebuie completate de consolidarea relaţiilor transatlantice şi a cooperării dintre UE şi NATO.
”Pactul pentru Mediterana”
Pe de altă parte, ambiţia de a consolida legăturile regionale este deja evidentă în lista participanţilor din afara UE la ceremonia de deschidere a semestrului cipriot, programată pentru 7 ianuarie la Nicosia.
Pe lângă preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi preşedintele Consiliului European, Antonio Costa, sunt aşteptaţi să participe secretarul general al Ligii Arabe, Ahmed Aboul Gheit, şi cel al Consiliului de Cooperare al Golfului, Jassem Mohamed Al-Budaiwi, printre alţi oficiali de rang înalt.
Totodată, lideri din sudul Mediteranei sunt invitaţi la summitul informal al Celor 27 programat pentru 23 şi 24 aprilie, inclusiv preşedintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, în ciuda tensiunilor dintre Nicosia şi Ankara privind divizarea insulei.
Reuniunea tradiţională a comisarilor europeni, condusă de Ursula von der Leyen, în prima lună a preşedinţiei semestriale, va avea loc pe 15 şi 16 ianuarie într-o clădire nouă din Portul Limassol, în sudul ţării.
Locul ales poartă un mesaj simbolic despre importanţa care o are pentru Cipru promovarea libertăţii de navigaţie şi a securităţii coridoarelor maritime prin implementarea strategiei de securitate maritimă a UE.
În plus, se aşteaptă ca, sub preşedinţia cipriotă, UE să convină asupra primei sale strategii portuare şi să facă progrese în implementarea ‘Pactului pentru Mediterana’.
Conectivitatea digitală şi energetică, lupta împotriva imigraţiei ilegale şi gestionarea resurselor de apă vor fi, de asemenea, chestiuni cheie în următoarele şase luni.
Accent pe extindere
O altă prioritate a viitoarei preşedinţii cipriote este să facă progrese în ceea ce priveşte negocierile de aderare la UE cu ţările candidate din Balcanii de Vest, precum şi cu Ucraina, Turcia şi Republica Moldova.
Pe lângă implementarea pactului privind migraţia şi azilul, preşedinţia cipriotă va trebui să pregătească ciclul bugetar 2028-2034.
Obiectivul este de a obţine un buget ‘ambiţios şi echilibrat’, a explicat Christodoulidis, care a prezentat priorităţile viitoarei preşedinţii a ţării sale înainte de Crăciun.
