Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei, Michael O’Flaherty, scrisoare către Bolojan: Situația din satul Dumbrava, deosebit de îngrijorătoare

Comisarul pentru Drepturile Omului al Consiliului Europei (CoE), Michael O’Flaherty, a transmis recent o scrisoare adresată premierului Ilie Bolojan, în urma vizitei făcute în România la sfârşitul lunii mai, arătând că, în ceea ce priveşte problema căminelor de îngrijire fără autorizaţie, care funcţionează ilegal sub diverse forme în România, situaţia din satul Dumbrava, judeţul Bihor, este ”deosebit de îngrijorătoare”.

În opinia sa, ar fi utilă revizuirea şi adoptarea unor prevederi legale – inclusiv în dreptul penal, acolo unde este necesar – pentru a combate funcţionarea căminelor ilegale şi pentru a întări mecanismele de monitorizare independentă.

„Salut intervenţia recentă a DIICOT”, transmite oficialul european privind situația de la Dumbrava

De asemenea, consideră necesar să stabilească proceduri clare pentru raportarea şi investigarea deceselor survenite în căminele pentru persoane vârstnice. El mai remarcă şi faptul că ”persoanele vârstnice şi celelalte persoane aflate în instituţii de îngrijire continuă să fie privite mai degrabă ca beneficiari ai unor servicii decât ca titulari deplini ai unor drepturi – o perspectivă care ar trebui reconsiderată la nivelul întregului sistem de asistenţă socială”.

„În ceea ce priveşte problema căminelor de îngrijire fără autorizaţie, care funcţionează ilegal sub diverse forme în România, situaţia din satul Dumbrava, judeţul Bihor, este deosebit de îngrijorătoare. Timp de mulţi ani, această instituţie a funcţionat în mod ilegal, găzduind, potrivit informaţiilor, mii de persoane vulnerabile în condiţii abuzive, fiind înregistrate peste o mie de decese. Salut intervenţia recentă a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) şi transferul beneficiarilor către spitale şi centre de îngrijire autorizate.

Cu toate acestea, mă îngrijorează faptul că această situaţie a persistat atât de mult timp, în pofida numeroaselor semnale de alarmă trase de societatea civilă şi de jurnalişti, precum şi a recomandărilor formulate de Avocatul Poporului. De asemenea, constat că dezbaterea publică privind intervenţia DIICOT a fost puternic polarizată şi că discursuri instigatoare la ură au fost îndreptate în mediul online împotriva celor care au dezvăluit aceste abuzuri”, arată oficialul CoE în scrisoarea transmisă în 10 iulie şi făcută publică marţi.

El subliniază în documentul redactat în urma vizitei în România, desfăşurate în perioada 26-29 mai 2026, în cadrul căreia spune că a avut ocazia să obţină o imagine aprofundată asupra situaţiei drepturilor omului în cazul persoanelor vârstnice aflate în centre rezidenţiale de îngrijire, că este important ca, de acum înainte, procedurile judiciare referitoare la cazul Dumbrava să fie desfăşurate cu integritate şi independenţă şi ca toate circumstanţele, inclusiv cele legate de decesele produse, să fie investigate în mod temeinic.

„Privind spre viitor, aşa cum am subliniat în declaraţia mea de la finalul vizitei, aplicarea cerinţelor privind autorizarea ar trebui consolidată. De asemenea, ar fi utilă revizuirea şi adoptarea unor prevederi legale – inclusiv în dreptul penal, acolo unde este necesar – pentru a combate funcţionarea căminelor ilegale şi pentru a întări mecanismele de monitorizare independentă. În acest sens, recomand autorităţilor dumneavoastră să analizeze posibilitatea consolidării sprijinului acordat Avocatului Poporului”, notează Michael O’Flaherty.

El consideră că rezidenţii ar trebui, de asemenea, să aibă acces la mecanisme prin care să poată semnala problemele şi să poată solicita remedierea lor. Totodată, rolul organizaţiilor neguvernamentale în promovarea respectării drepturilor omului şi a demnităţii rezidenţilor ar trebui recunoscut şi sprijinit, mai afirmă oficialul CoE.

„În final, încurajez autorităţile dumneavoastră să stabilească proceduri clare pentru raportarea şi investigarea deceselor survenite în căminele pentru persoane vârstnice, inspirându-se din practicile deja existente în ceea ce priveşte persoanele cu dizabilităţi”, spune el.

Progresele pentru România privind reforma serviciilor sociale

Michael O’Flaherty îşi exprimă aprecierea pentru progresele pe care România le-a înregistrat în ultimii ani în reforma serviciilor sociale, inclusiv în ceea ce priveşte consolidarea reglementărilor referitoare la autorizare şi la standardele de calitate pentru îngrijirea pe termen lung.

„Am constatat însă şi o serie de provocări. Persoanele vârstnice şi celelalte persoane aflate în instituţii de îngrijire continuă să fie privite mai degrabă ca beneficiari ai unor servicii decât ca titulari deplini ai unor drepturi – o perspectivă care ar trebui reconsiderată la nivelul întregului sistem de asistenţă socială. Deficitul persistent de servicii de îngrijire îngreunează accesul la acestea, în special în contextul îmbătrânirii populaţiei României şi al creşterii nevoilor de îngrijire.

În plus, unele dintre cele mai vulnerabile persoane, inclusiv cele care trăiesc în sărăcie sau au dizabilităţi ori probleme de sănătate mintală, ajung adesea să fie prinse între sisteme de sprijin separate şi întâmpină dificultăţi în a obţine îngrijirea de care au nevoie. Sistemul ar trebui să fie suficient de dezvoltat şi capabil să răspundă într-o manieră integrată diverselor şi complexelor situaţii ale acestor persoane, în loc să se bazeze pe clasificări rigide. În acest sens, este necesară şi o mai bună integrare a sistemelor de asistenţă socială şi de sănătate”, notează oficialul CoE.

El mai notează că inspecţiile se concentrează frecvent pe respectarea standardelor formale, fără a acorda suficientă prioritate persoanelor aflate în centrul acestor cerinţe.

„Ar fi utilă o revizuire a metodelor de inspecţie, astfel încât, alături de criteriile tehnice, să fie avute în vedere într-o mai mare măsură exercitarea efectivă a drepturilor şi bunăstarea rezidenţilor”, consideră Michael O’Flaherty.

Totodată, afirmă că ar trebui alocate fonduri corespunzătoare, atât de la nivel naţional, cât şi din partea Uniunii Europene, prin proceduri clare şi accesibile, pentru a permite furnizorilor – dintre care cei mai mulţi sunt organizaţii fără scop lucrativ – să continue să ofere servicii esenţiale de îngrijire, în funcţie de nevoi şi în conformitate cu standardele care se impun.