Comisia Europeană a decis că în România nu se suspendă fonduri europene. Comisia a adoptat marţi pachetul de toamnă al semestrului european şi a anunţat că procedura privind deficitul excesiv este suspendată temporar în cazul a nouă state membre, printre care și România.
Cele nouă state pentru care a fost suspendată procedura de deficit excesiv sunt România, Austria, Belgia, Franţa, Ungaria, Italia, Malta, Polonia şi Slovacia, se arată într-un comunicat al Executivului comunitar.
Concret, aceasta înseamnă că nu vor fi luate noi măsuri procedurale în acest stadiu, dar procedura rămâne deschisă (de exemplu, dacă deficitul nu este în mod sustenabil adus sub 3% din PIB) şi se menţin obligaţiile pentru statele membre din recomandarea Comisiei.
În vara anului viitor Comisia Europeană va reanaliza situaţia, având la dispoziţie datele pentru 2025.
Scopul procedurilor de deficit excesiv este ca statele membre UE să-şi ţină sub control bugetele. În teorie, procedurile pot duce la amenzi, dar nu s-a întâmplat niciodată.
Comisia Europeană a declanșat procedura de deficit excesiv împotriva României încă din 2020, însă aceasta a fost suspendată în perioada pandemiei, odată cu relaxarea temporară a cerințelor bugetare pentru toate statele membre, pentru a le permite să gestioneze mai eficient efectele crizei sanitare.
Între timp, tensiunile din piața de energie, inflația și războiul din Ucraina au dus la deteriorarea situației bugetare în mai multe economii europene, astfel că procedura de deficit excesiv a fost declanșată și în Italia, Franța, Belgia, Ungaria, Polonia, Malta și Slovacia.
Totodată, a crescut necesarul de investiții la nivel european în domenii precum protecția mediului, digitalizare sau apărare.
În aceste condiții, autoritățile europene au agreat noua relaxare a regulilor fiscale, în vigoare din aprilie, care prevede menținerea limitelor privind datoria și deficitul public prevăzute în tratatele europene (respectiv 60% din PIB și 3% din PIB), dar oferă mai mult spațiu de manevră statelor membre pentru a-și ajusta dezechilibrele.
Dar, pentru a beneficia de această derogare, autoritățile naționale trebuie să elaboreze un plan coerent de revenire cu deficitul bugetar și datoria publică sub limitele maxime admise într-o perioadă de patru ani, care poate crește la șapte ani dacă se angajează la reforme și investiții în domeniile menționate.
În cazul României, care a încheiat 2023 cu un deficit bugetar de 6,6% din PIB și a depășit, după șapte luni din 2024, 4% din PIB (în condițiile în care ținta pe tot anul este de 5% din PIB), noile reguli sunt binevenite pentru că, astfel, țara noastră are o nouă șansă să se angajeze pe o traiectorie de ajustare bugetară graduală, mai adecvată cerințelor din societate, cu condiția ca planul pe care autoritățile îl vor elabora în acest scop să conțină obiective intermediare ferme, care să fie respectate.
La finalul lunii octombrie 2024, proiecțiile privind datoria publică, publicate în Planul Fiscal pentru reducerea deficitului pe 7 ani, prevede o creștere semnificativă a acesteia până la 62,6% din PIB în anul 2029.
Estimările privind ponderea datoriei publice în PIB indică o evoluție ascendentă până în anul 2029 (62,6% din PIB), corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), urmată ulterior de o evoluție descendentă ca urmare a consolidării fiscale mai accentuată în termeni de deficit ESA, cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041).
„În contextul angajamentelor României de ajustare a deficitului bugetar către valoarea de referință de 3% din PIB prevăzută de Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), începând cu anul 2029 proiecția datoriei publice se plasează pe o traiectorie descendentă. (…)
Estimările indică o evoluție ascendentă a datoriei publice în PIB până în anul 2029, cu depășirea temporară a pragului de referință de 60% din PIB în perioada 2027-2031, corespunzătoare perioadei de implementare a reformelor și a proiectelor de investiții, inclusiv cele realizate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență, urmată de o traiectorie descendentă cu încadrarea sub pragul de 60% din PIB până la finalul orizontului de analiză (2041).
Previziunile privind creșterea ponderii datoriei publice în PIB până în anul 2029 sunt determinate în principal de soldul primar structural, luând în considerare cheltuielile cu îmbătrânirea populației, iar înscrierea datoriei publice pe o traiectorie descendentă din anul 2030 se realizează pe fondul poziționării deficitului structural primar pe excedent.
Până la sfârșitul orizontului de analiză, respectiv anul 2041, datoria publică se situează la un nivel sustenabil, sub 55% din PIB începând cu anul 2035 și respectiv sub 50% începând cu anul 2039”, se arată în Planul fiscal 2025 – 2031.