Comitetul pentru revizuirea legislației din justiție, prima ședință. Problemele semnalate de magistrați UPDATE
Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei s-a întrunit marţi, de la ora 10,00, în prima şedinţă în care se va analiza aspectele legislative şi cele de administrare care ar putea să ţină de Guvern.
UPDATE: Problemele semnalate de magistrați
Marți a avut loc la Palatul Victoria prima întrunire a Comitetului pentru analiza și revizuirea legislației din domeniul justiției.
Întâlnirea a debutat cu o intervenție a prim-ministrului Ilie Bolojan, care a subliniat importanța dialogului instituțional și a cooperării cu reprezentanții sistemului judiciar și ai societății civile.
Premierul a precizat că participarea sa la începutul lucrărilor comitetului reflectă respectul față de toți cei implicați și seriozitatea guvernului față de acest demers. A subliniat că scopul acestor întâlniri este identificarea aspectelor legislative care pot fi îmbunătățite, punctând totodată că justiția trebuie abordată ca un serviciu public în beneficiul cetățeanului.
Obiectivul asumat de Comitet este stabilirea unor soluții normative concrete pentru problemele identificate în dezbaterea publică, inclusiv prin investigații jurnalistice și petiții asumate de magistrați.
Printre cele mai frecvent invocate teme s-au aflat procedurile de desemnare a conducerilor instanțelor și parchetelor, promovarea în cadrul profesiei, procedurile de delegare și detașare a magistraților, modul de modificare a componenței completurilor de judecată, precum și competența privind cercetarea faptelor de corupție în interiorul sistemului judiciar.
De asemenea, au fost subliniate probleme precum volumul ridicat de muncă al magistraților, generat de deficitul de personal, condițiile de lucru din instanțe și parchete, precum și lipsa de predictibilitate a legislației. Totodată, a fost discutată demararea procedurilor pentru realizarea unui audit independent privind repartizarea dosarelor în cadrul sistemului judiciar.
Înțelegând importanța adoptării unor măsuri rapide, cu respectarea tuturor procedurilor legale, Comitetul a agreat un calendar care prevede formularea, de către membrii săi, a unor soluții legislative concrete. Astfel, o nouă întrunire va avea loc la data de 5 ianuarie 2026, iar un act normativ urmează să fie redactat până la începerea noii sesiuni parlamentare, având în vedere inclusiv propunerile formulate de magistrați și recomandările OECD și ale Comisiei de la Veneția.
La întâlnirea de lucru de astăzi au participat, din partea Cancelariei Prim-ministrului, Andrei Lupu, Oana Cambera și Bianca Bodnar, iar din partea Administrației Prezidențiale, consilierul prezidențial Cosmin Soare Filatov. Consiliul Superior al Magistraturii a fost reprezentat de procurorul Bogdan Staicu, iar Ministerul Justiției de Roxana Momeu, Alina Rădoi și Mihai Cucu.
Asociațiile profesionale din rândul magistraților au fost reprezentate de Dragoș Călin, din partea Asociației Forumul Judecătorilor din România, Alexandra Lăncrănjan, din partea Asociației Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor, și Bogdan Pîrlog, din partea Asociației Inițiativa pentru Justiție. De asemenea, au fost prezenți reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale, respectiv Laura Ștefan din partea Expert Forum, Roxana Pencea-Brădățan și Diana Ionescu din partea Declic, precum și Elena Calistru și Adrian Ristea din partea Funky Citizens.
La întâlnire au participat în format online Andreea Ciucă din partea Asociației Magistraților din România, Dana Gîrbovan din partea Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, precum și avocatul Traian Briciu, președintele Uniunii Naționale a Barourilor din România.
Comitetul pentru revizuirea legislației din justiție are marți, la Palatul Victoria, prima ședință
Conform deciziei de înfiinţare a comitetului, publicată vineri, în Monitorul Oficial, .este alcătuit din reprezentanţi ai Cancelariei prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi şi va fi condus de reprezentantul Cancelariei prim-ministrului. Printre atribuţii, va avea analiza efectelor punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, dar şi a opiniilor formulate de către asociaţiile reprezentative ale magistraţilorşi de către ONG-uri. Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta.
“Sigur, noi, Guvernul, nu avem competenţe directe pentru că e o altă formă de putere. Dar ceea ce facem noi, şi mâine avem o primă întâlnire a acestui grup de lucru, să vedem care sunt aspectele legislative, care sunt aspectele de administrare care ar putea să ţină de Guvern. Dacă constatăm că există anumite modificări care ar putea fi făcute, care se constată, îmbunătăţim lucrurile cu semnalele care ne vin din interior şi sunt susţinute de coaliţie, deci de lumea politică. Vor fi supuse analizei coaliţiei“, a explicat luni seară premierul Ilie Bolojan.
El a afirmat că Guvernul poate promova în acest sens un proiect de lege. Totodată, premierul a declarat că ministrul Justiţiei se poate duce în şedinţa CSM şi poate face anumite propuneri.
Şedinţa are loc în contextul acuzaţiilor lansate de foşti şi actuali magistraţi cu privire la situaţia gravă din justiţie şi al consultărilor iniţiate de preşedintele Nicuşor Dan cu magistraţii.
Decizia, publicată în Monitorul Oficial
Decizia de înfiinţare a comitetului a fost publictă vineri, în Monitorul Oficial.
”Se constituie Comitetul pentru analiza şi revizuirea legislaţiei din domeniul justiţiei, denumit în continuare Comitetul, organism fără personalitate juridică, cu caracter consultativ. (2) Comitetul este condus de reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului, care are calitatea de preşedinte. (3) Comitetul este format din reprezentanţi ai Cancelariei Prim-ministrului şi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, în calitate de membri permanenţi. (4) La lucrările Comitetului pot participa, pe baza invitaţiei prim-ministrului, reprezentanţi ai altor autorităţi şi instituţii publice, ai societăţii civile şi ai organizaţiilor internaţionale”, prevede Decizia.
Grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic
Conform deciziei, în vederea îndeplinirii atribuţiilor, în cadrul Comitetului se pot constitui grupuri de lucru tematice, la nivel tehnic, alcătuite din experţi ai Cancelariei Prim-Ministrului şi ai Ministerului Justiţiei, precum şi din experţi ai instituţiilor sau care au calitatea de invitaţi, desemnaţi în acest sens.
La şedinţele Comitetului sau ale grupurilor de lucru tematice la nivel tehnic pot participa, în calitate de invitaţi, reprezentanţi ai altor entităţi de drept public şi privat relevante, din ţară şi din străinătate. Membrii Comitetului vor putea fi asistaţi în cadrul întâlnirilor de specialişti ai instituţiilor reprezentate.
”Comitetul are următoarele atribuţii principale: a) analizează efectele punerii în aplicare a legislaţiei din domeniul justiţiei adoptate în 2022, respectiv Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciară, cu modificările ulterioare, şi Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii, precum şi ale oricăror alte acte relevante pentru realizarea actului de justiţie; b) analizează şi dezbate opiniile formulate de către asociaţiile reprezentative ale judecătorilor şi procurorilor, precum şi de către organizaţiile nonguvernamentale cu privire la organizarea şi funcţionarea justiţiei şi la realizarea actului de justiţie; c) organizează întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei; d) solicită puncte de vedere din partea instituţiilor, autorităţilor şi organizaţiilor, inclusiv de la nivel internaţional, cu competenţe sau activitate în domeniul justiţiei; e) prezintă rapoarte de progres cu privire la stadiul îndeplinirii măsurilor şi exercitării atribuţiilor prevăzute în prezenta decizie; f) propune o serie de măsuri pentru asigurarea imparţialităţii, independenţei şi eficienţei actului de justiţie, în acord cu valorile constituţionale şi standardele internaţionale privind statul de drept”, se mai arată în textul deciziei.
Comitetul se reuneşte în şedinţă ori de câte ori este necesar, la solicitarea reprezentantului Cancelariei Prim-Ministrului.
Şedinţele Comitetului se pot desfăşura în format fizic sau în sistem online şi sunt conduse de către reprezentantul Cancelariei Prim-Ministrului sau de către o persoană desemnată de către acesta. (
Comitetul adoptă recomandări, prin consensul membrilor săi. În lipsa consensului, opţiunile identificate vor fi transmise prim-ministrului pe baza unei analize comparative. Recomandările adoptate sunt comunicate autorităţilor competente în vederea iniţierii proiectelor de acte cu caracter normativ sau a măsurilor administrative necesare pentru punerea lor în aplicare. (
Comunicarea publică în numele Comitetului este realizată exclusiv de către prim-ministru sau de către persoanele desemnate de către acesta.
