Comorile ascunse sub gheața Groenlandei sunt râvnite de mai bine de un secol. Dar, chiar dacă Donald Trump este cel mai recent interesat de aceste bogății, accesul la ele rămâne în continuare o provocare.
Farmecul celei mai mari insule de pe Pământ este incontestabil. De-a lungul mileniilor, Groenlanda a captivat vizitatorii, aducând pe țărmurile sale izolate pe toată lumea, de la Erik cel Roșu, care a fondat prima așezare europeană acum peste o mie de ani, până la forțele aliate din cel de-al Doilea Război Mondial.
Interesul pentru Groenlanda se intensifică (din nou), întrucât insula a atras atenția președintelui american Donald Trump. Disputa tot mai aprinsă privind amenințările sale de a anexa vastul teritoriu, care este o regiune semi-autonomă a Danemarcei, a mobilizat împotriva lui mulți dintre aliații SUA din Europa. Prim-ministrul danez a avertizat chiar că orice încercare de a cuceri Groenlanda cu forța – pe care Trump a refuzat să o excludă – ar însemna sfârșitul alianței NATO. Tensiunile sunt mari, iar miza este și mai mare.
Interesul investitorilor din tehnologie pentru mineralele critice şi pământurile rare din Groenlanda a crescut semnificativ în ultimul an. În ianuarie 2025, Donald Trump şi-a reiterat dorinţa de a prelua teritoriul, o insulă vastă şi strategic poziţionată, cu o populaţie de aproximativ 57.000 de locuitori.
În urma prospecțiunilor s-au identificat niveluri comerciale de germaniu şi galiu într-un proiect minier din Groenlanda. Aceste minerale sunt esenţiale pentru fabricarea cipurilor avansate utilizate în inteligenţa artificială. După introducerea tarifelor americane împotriva Chinei, Beijingul a restricţionat exporturile acestor două metale, considerate vitale pentru tehnologie şi apărare.
Numai că drumul de la explorare până la utilizarea industrială a pământurilor rare din Groenlanda presupune mai multe etape complexe şi de durată, spun specialiștii. Resursele, deși mari nu vor avea un impact semnificativ asupra pieţelor globale în următorul deceniu.