Companiile de stat care riscă să fie închise. Marcel Ciolacu, ultimatum pentru firmele care ies „pe roșu”
Companiile de stat care riscă să fie închise. În cadrul unei conferințe de presă organizate miercuri, 15 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu, alături de Ministrul Finanțelor, Tanczos Barna, au prezentat mai multe date cu privire la proiectul Bugetului pentru 2025,
A fost pus un accent deosebit pe modalitățile prin care Guvernul prioritizează anul acesta structura cheltuielilor astfel încât să se înscrie în ținta de deficit de 7%, asumată în fața Comisiei Europene.
Companiile de stat care riscă să fie închise. A fost comandat un audit
Printre măsurile anunțate în acest sens de cei doi reprezentanți ai Executivului s-a aflat și recuperarea unei sume colosale de 124 de miliarde de lei, 19 miliarde din această sumă reprezentând datorii ale unor companii de stat.
Cei doi au punctat că, în prezent, așteaptă rezultatele unui audit amănunțit comandat de Marcel Ciolacu de la președinta ANAF, Nicoleta-Mioara Cîrciumaru, în urma cărora, companiile care, esențialmente, pierd bani într-un mod susținut și prelungit vor fi lichidate, după decenii în care multe dintre acestea au trăit aproape exclusiv din ajutoare, fără să se pună problema unui profit pentru stat.
Subiectul companiilor de stat falimentare a fost deschis, în cadrul conferinței de presă, odată cu o întrebare venită de la jurnaliști pe subiectul investițiilor în apărare și a evoluției companiilor din industria de apărare în anul 2024.
Premierul a punctat că multe dintre ele au înregistrat rezultat operațional pozitiv în anul 2024 care este deja un semnal foarte bun.
„Dar unele dintre ele încă n-au reușit să acopere pierderea reportată din anii precedenți. Dar sunt deja trei companii care au reușit inclusiv acest lucru, adică pierderile reportate din anii precedenți sunt acoperite de profituri din 2024 și acolo căutăm soluții pentru acele companii care dau semnalul clar de reorganizare, de eficientizare, de valorificare pe piață a produselor și care au perspectivă bună de evoluție cu siguranță.
Soluții pentru a nu pierde bani
Locul de pornire pentru regândirea soluțiilor pentru aceste companii, a explicat Ministrul Finanțelor, este partea de arierate. „Nu le-am numărat. Am făcut o analiză destul de detaliată a arieratelor. Avem la nivel naţional undeva la 124 de miliarde de lei care sunt sume urmărite de ANAF, în diverse faze de executare silită.
Unele companii sunt în insolvenţă, celelalte sunt în faliment, deci total arierate cam 124 de miliarde.
La nivelul ANAF-ului se face o analiză a arieratelor recuperabile. Aici, la nivel naţional, avem undeva în jur de 38 de miliarde de lei recuperabile, ceilalţi, în mare parte, sunt bani pierduţi.
Deci sunt sume pierdute ori în companii deja aflate în faliment, ori sunt în companii fără bunuri, ori sunt în companii în diverse faze de insolvenţă. Cu siguranţă se vor închide, dar, din păcate, se vor pierde şi banii”, a declarat Tanczos Barna, într-o intervenție televizată, după conferința de presă.
Schimbarea legislației privind insolvențele
Un alt punct atacat de reprezentanții Guvernului pentru a facilita procesul de lichidare al acestor companii este schimbarea legislației privind insolvențele. „
ANAF are nevoie de ajutor legislativ. Deci trebuie să găsim soluţiile, să închidem acele portiţe prin care unii se pun la adăpost în momentul în care începe să îi urmărească ANAF-ul. Este şi legea insolvenţei o problemă foarte mare, pentru că unii, răuvoitori să spun aşa, încearcă să folosească un principiu corect al economiei de piaţă, insolvenţa, ca paravan sau ca protecţie în faţa ANAF-ului şi încearcă să îşi protejeze companiile pe care vor să le ducă în faliment intenţionat. Aici trebuie să venim cu modificări legislative. Voi cere schimbarea legii insolvenţei”, a subliniat ministrul Tanczos Barna.
Ce companii ar putea pune lacătul pe ușă în perioada următoare. Marii mamuți care trăiesc exclusiv din ajutoarele de stat
Complexul Energetic Oltenia (CEO), principalul producător de energie pe bază de cărbune din România, este un astfel de exemplu. CEO a primit aprobarea Comisiei Europene în 2022 pentru un plan de restructurare și de reducere a emisiilor de dioxid de carbon, finanțat cu 895 de milioane de euro din Fondul pentru Modernizare.
Planul prevedea construcția a opt parcuri fotovoltaice (735 MW) și a două centrale pe gaze naturale (1.325 MW) până în 2026. Până în 2023, CEO a încasat granturi de peste 776 milioane de euro, inclusiv ajutoare de stat de 453,5 milioane lei pentru achiziția certificatelor de emisii.
Totuși, proiectele de investiții au întârzieri majore: parcurile fotovoltaice nu au fost demarate, iar centralele pe gaze erau încă în faza de proiect în 2024.
Tarom
Compania Națională Aeriană TAROM a acumulat pierderi timp de 11 ani consecutivi, până la finalul lui 2023, din cauza managementului ineficient, competiției acerbe din partea companiilor low-cost și a unei flote învechite.
Pandemia de COVID-19 a accentuat problemele financiare, reducând veniturile în perioada 2020-2021 și determinând statul să intervină cu sprijin financiar extrem de ridicat, pentru compania aeriană de stat care nu producea niciun fel de profit. În aprilie 2024, Comisia Europeană a aprobat un ajutor de restructurare în valoare de 95,3 milioane euro, incluzând anularea unei datorii de 49,53 milioane euro și o injecție de capital de 45,77 milioane euro.
În plus, în septembrie 2024, Guvernul a alocat 12 milioane euro din Fondul de rezervă pentru a acoperi datorii restante care riscau să destabilizeze financiar compania.
CFR Marfă
O companie despre care se cunoaște faptul că urmează să fie sigur lichidată este Societatea Națională de Transport Feroviar de Marfă CFR – Marfă SA, care ocupă și primul loc în topul firmelor de stat cu cele mai mari datorii, având obligații financiare către bugetul de stat în valoare de 1,5 miliarde de lei, în timp ce cifra sa de afaceri se ridică la 778,5 milioane de lei. Din totalul datoriei, 911 milioane de lei sunt restanțe principale, iar accesoriile însumează 599 de milioane de lei. Important de menționat este că acționarul unic al acestei societăți este statul român, reprezentat de Ministerul Transporturilor.
În octombrie, Guvernul Ciolacu 1 a înființat prin hotărâre o nouă companie cu capital integral de stat în domeniul transportului feroviar de marfă, ca să înlocuiască vechiul „mamut”, ajuns în situație de cvasi-faliment după ce Comisia Europeană a decis că statul român trebuie să recupereze un ajutor de stat de 2,6 miliarde lei plus dobânzi.
CFR Marfă, cu datorii cumulate de peste 4,5 miliarde de lei, urmează să fie lichidată complet după ce se încheie concordatul preventiv în martie 2025, după care noua companie, Carpatica Feroviar, va deveni operaţională. Conducerea CFR Marfă a propus sindicatelor și un program de lucru de 4 zile pe săptămână, cu reducerea corespunzătoare a salariilor, până la declararea falimentului din primăvara aceasta.
Marile combinate siderurgice
Pete negre pe finanțele publice de decenii, precum Compania Națională a Uraniului (CNU) se află în lungi și tărăgănate procese de insolvență. În cazul CNU, după pierderea, în 2016, a contractului cu singurul său client, Nuclearelectrica, lipsa investițiilor în modernizarea echipamentelor și epuizarea zăcămintelor exploatate, a dus la scăderea masivă a veniturilor companiei.
Într-o situație similară este și Compania Națională a Huilei SA (CNH), principalul producător de huilă din România, care în urmă cu 14 ani acumulase datorii de 1 miliard de euro.
În 2012, s-a decis lichidarea CNH, activele neviabile fiind transferate către ANAF pentru stingerea parțială a datoriilor, iar cele viabile au fost integrate în Complexul Energetic Hunedoara (CEH). În 2024, CNH figura în continuare printre companiile de stat cu cele mai mari datorii la bugetul de stat, înregistrând restanțe de 1,46 miliarde de lei.
Cifre din 2024 arată că 1.367 de companii ale statului sunt monitorizate de Ministerul Finanțelor, dintre care 294 sunt inactive, în diverse stadii de insolvență, reorganizare, faliment, lichidare sau dizolvare, iar altele 1.073 sunt active, dar cu venituri foarte reduse. Companiile la care Statul este acționar unic sau majoritar numără aproximativ 268.000 de angajați în total.
