Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine, la doua ediție. Adolescenții și AI-ul, în prim-plan. Mirabela Grădinaru: Răspunsul nostru să nu fie imediat o lecție, o critică sau o soluție, ci pentru început: te ascult!
Ediția a II-a a Conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată recent de revista Q Magazine, la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, sub egida ministerelor Sănătății și Educației, a reunit medici, profesori, elevi și studenți, părinți și decidenți în politici publice sub întrebarea cum limităm și până unde tehnologiile, astfel încât ele să nu genereze dependență, simptomele bolilor mintale, alienare și regres intelectual. Conferința a fost susținută de Academia de Științe Medicale, Spitalul Clinic de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”, Fundația Vodafone, OMNIASIG, Spitalul SANADOR, ECO SUD, CLAROTY și Uniunea Studenților din România.
În timp ce țări precum Suedia și Norvegia, campioane la digitalizare, se reîntorc la manuale tipărite și scrisul de mână, din cauza declinului constatat la performanțele școlare, România nu pare a fi conștientă încă de pericol, deși creste alarmant analfabetismul. Nu doar cel funcțional. Dependențele digitale au devenit cod de afecțiune medicală și tot mai mulți adolescenți sunt mutilați mental din cauza lumii on-line.
Q Magazine, alături de parteneri instituționali, specialiști, personalități publice și companii preocupate de lumea în care trăim, a lansat un apel la salvarea minții și implicit a sufletului copiilor și tinerilor, adică la pacea lor interioară.
„Ca ființe sociale, oamenii pot fi câteodată singuri. Dar împreună cu alți semeni, natura lor este salvată. În fața calculatorului, deși aparența este cea a solidarității într-o rețea umană, realitatea este cea a distanțării sociale, care îl face pe om să sară de la solidaritate la solitaritate, adică însingurare. Aceasta înseamnă alienare. O alienare acceptată senin numai în condițiile în care spiritul, în special cel critic, este și el atrofiat. Digitalizarea nu numai că ne separă de ceilalți, dar ne desparte și de noi înșine, transferând ordinea umană în ordinea vegetală. Ea omoară deopotrivă și socialul și spiritualul,” a declarat Floriana Jucan, directorul Q Magazine, în deschiderea Conferinței.
Cum poate fi păstrat echilibrul interior într-o societate în care tehnologia influențează tot mai mult stilul de viață și deciziile de zi cu zi? Este o întrebare la care au încercat să găsească răspuns mai mulți neurologi, psihiatri, psihologi, reprezentanți ai societății civile, ai statului și ai companiilor, dar și elevi, în cadrul celei de-a doua ediții conferinței „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine.
Cu această ocazie, a fost lansată și ediția în limba română a volumului The Rise and Fall of the Human Mind („Ascensiunea și decăderea minții umane”), semnat de profesorul neurolog Jan Martin Stransky, publicată de Editura Litera.
Bogdan Popescu, medic neurolog, scriitor, profesor și prorector pentru cooperare internațională UMF „Carol Davila”, a apreciat utilitatea dezbaterii el însuși fiind un ambasador al conștientizării pericolelor pe care noile tehnologii le au asupra tinerilor.
În cuvântul său introductiv, profesorul a admis că tehnologia este folositoare umanității, dar a avertizat că poate fi și nocivă, amintindu-l pe Oliver Sacks, scriitor și neurolog britanic, care a trăit în USA, și care printre ultimele lucruri menționate în viață a fost faptul că adulții poartă vina pentru că tinerii stau cu ochii în ecrane și nu se uită spre cer sau la oameni.
„Așa cum este cunoscut, putem pierde sau câștiga sinapse în funcție de ceea ce facem în viața de zi cu zi”, a spus profesorul, amintind mai multe aspecte legate de tehnologia digitală, printre care faptul că un rezident sau un medic poate întreba Chat GPT despre dependență, dar nu-l poate întreba despre un pacient anume.
Întoarcerea la carte
Țări puternic digitalizate au început să renunțe încet, încet la mediul de învățare online ori la suportul electronic atunci când vine vorba de cursuri. Norvegia și Suedia au revenit la hârtie și creion, la caligrafie și biblioteci clasice unde paginile pot fi răsfoite și dezbătute cu colegul de studiu.
„Ministrul Educației din Norvegia, Kari Nessa Nordtun, declara recent că, în 2016, 13% dintre elevii claselor a V-a trecuseră la dispozitive digitale, iar 5 ani mai târziu procentul ajunsese la 87%. În aceeași perioadă, spune ministrul, rezultatele școlare au început să scadă în Norvegia.
Inițiativa Suediei de digitalizare a educației a fost una agresivă. Până în 2015, peste 80% dintre elevii de liceu aveau acces individual la dispozitive digitale. În 2019, guvernul a făcut chiar obligatorie utilizarea tabletelor în grădinițe. Asta în timp ce în Japonia și China se învață caligrafia și acum.
Consecințele au început să se reflecte, însă, în nivelul general al capacității intelectuale pe plan național.
Suedia și Norvegia, cândva pionieri în digitalizarea școlilor, alocă acum bugete impresionante pentru dotarea cu manuale tipărite pe hârtie, cu creioane pentru scrierea de mână pe caiete și cărți pentru biblioteci, sub politici naționale intitulate De la ecran la carte.”, a arătat Floriana Jucan.
În același timp, state precum Grecia, Turcia, Spania, Slovenia, Cipru, Franța, Austria, Italia au decis să limiteze accesul copiilor sub 16 ani la rețele sociale, constatând că timpul petrecut în spațiul virtual generează probleme mintale, neintegrare socială, faliment intelectual.
,,Pledăm pentru competențe digitale ale elevilor și studenților. Sunt esențiale în lumea de azi. Dar asta nu înseamnă abilitatea de a glisa cu degetul pe un ecran, ci capacitatea de a înțelege cu adevărat tehnologia pe care o au în mâini, de a-i vedea potențialul și riscurile, de a învăța să gândească critic, să își formeze o judecată digitală solidă, în era post adevărului, a dezinformării și a aparențelor înșelătoare pe care unii vor să construiască realități virtuale. Susținem progresul și evoluția, dar în măsura în care acestea nu îmbolnăvesc lumea și nu diminuează calitatea ei intelectuală și emoțională”, a adăugat Floriana Jucan.
AI-ul atrofiază gândirea
,,Inteligența artificială ne face viața mai ușoară, dar ne fură abilitatea de a gândi critic. Îmbrățișarea fără limite a digitalizării ne va distruge. Într-o societate în care viața înseamnă mai multe libertăți și mai puține războaie ca oricând, într-o eră în care oricine își poate permite să facă aproape orice, AI-ul vine să traseze niște direcții. Un creier care este pretutindeni, nu e nicăieri. Inteligența artificială nu este un instrument, este un agent care se face pe el mai puternic”, a avertizat neurologul Jan Martin Stransky.
O metaforă foarte interesantă pe care a menționat-o chiar la început de discurs a fost faptul că tehnologia digitală este asemeni unui imigrant (luând notă de actualul context politic din mai multe țări, printre care și România).
,,În momentul în care ne expunem la o informație nouă, creierul o pune rapid pe un raft unde mai are depozitate lucruri similare. Dacă nu îi dai ceva nou, el va rula aceleași programe, nu va mai creea conexiuni noi. Creierul are nevoie de experiențe proaspete ca să rămână ager. Un creier sănătos va ști să caute faptele, să reflecteze asupra lor și să ia decizii potrivite,” explică Stransky.
În ultimii 25 de ani, telefonul a devenit indispensabil, o prelungire a brațului nostru – am prefera să ne pierdem portofelul, nu și device-ul care ne ține conectați la lumea virtuală.
Frica aceasta de a fi lăsat pe dinafară, de a fi marginalizat, contribuie și ea la ceea ce numim adicție de tehnologie, iar consecințele sunt din ce în ce mai vizibile.
,,Dacă în 2006 ne puteam menține atenția asupra unui conținut două minute și jumătate, astăzi nu avem răbdare mai mult de 40 de secunde. Astăzi, 78% dintre cei care fac parte din Generația Z (14-29 de ani ) admit că sunt dependenți de telefon,” arată neurologul Jan Martin Stransky.
Alte date, de real impact, expuse de prof Stránský au arătat că omul modern se confruntă cu 45% spam în căsuța sa de e-mail. Zilnic fereastra de timp de acces la mobil este de minim 7 ore, iar 73% dintre oameni adorm cu mobilul alături, conform unui studiu ce a ținut cont strict de folosința de mobiluri Iphone.
Fericirea omului este în declin în ziua de astăzi la nivel mondial. 33% dintre oameni sunt în depresie, pe un interval de timp situat între 2013 și 2023.
Mult mai mulți se sinucid în fiecare an, în comparație cu toți oamenii care au murit în războaie, crime și terorism. Se constată un procent de 33% creștere a bolilor psihiatrice în populația generală. 40% dintre studenții la nivel global suferă de depresie sau anxietate, ceea ce este o creștere alarmantă.
Generația Z (între 14 și 29 ani) prezintă anumite particularități. 46% au fost diagnosticați cu o tulburare mentală. Iar 78% recunosc adicția față de mobil și social media.
Dopamina pe care o oferă o platformă social media cum este Facebook duce la activare repetată și deci un comportament repetitiv în rândul utilizatorilor.
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a declarat public că în ultimii zece ani, în întreaga lume civilizată a avut loc o stagnare sau un declin constant referitor la abilitățile sociale și intelectuale, excepție făcând Danemarca și Finlanda. Nomofobia este un fenomen nou care arată că peste jumătate din adolescenți și-ar dona mai degrabă o parte a corpului, decât să renunțe la digital.
În mediul online, dacă în urmă cu câțiva ani un om petrecea în medie două-șase pentru o anumită acțiune, se plictisește după 40 secunde.
Stránský a scos în evidență și faptul că prin folosirea insistentă a digitalului, limbajul verbal devine precar. Iar anatomic creierul uman se deteriorează.
În cadrul unui experiment, un grup de elevi au scris eseuri cu Chat-GPT timp de patru luni. După acest interval, 83% nu și-au adus aminte ce au scris. Ceea ce relevă că abilitatea legată de conectivitate a fost pierdută de creier. Așadar gândirea devine opțională!
Organizația Mondială a Sănătății arată că sinuciderea este a treia cauză de deces în lume în cazul tinerilor din generația Z. Peste 720.000 de oameni pe an.
„Studiul Organizației Mondiale a Sănătății asupra adolescenților europeni arată că țara noastră are cea mai mare rată de utilizare problematică a rețelelor sociale din Europa: 22% dintre adolescenți, dublu față de media continentului. Fetele noastre de 13 ani raportează cea mai ridicată hărțuire online dintre toate țările studiate: una din patru.” a declarat Floriana Jucan, directorul Q Magazine.
Anul trecut, peste 60% dintre copiii care au făcut consiliere în cadrul Organizației „Salvați Copiii” aveau probleme severe, unii până la tentativa de suicid. Dintre studenții români chestionațianul trecut, unul din cinci a avut gânduri suicidare – dublu față de 2022. În aceste condiții numărul psihiatrilor la suta de locuitori este de doar cinci, în România.
,,În România nu există cod de diagnostic pentru adicții digitale. Se pun diagnostic de anxietate, depresia, ADHD pentru astfel de adicții. Simptomele sunt ignorate atât de părinți, cât și de profesori, copiii ajung astfel să dezvolte insomnii, agresivitate, manifestări greu de gestionat. Din 5.000 de copii internați pe an la Obregia, 1500 – 2000 de copii vin cu adicții de tot felul. Criza de personal medical este fără precedent. Un psihiatru la 70 de pacienți nu e normal,” a avertizat Andrian Țîbîrnă, managerul Spitalului Clinic de Psihiatrie ,,Profesor Doctor Alexandru Obregia”. Totodată s-a menționat faptul că doar în marile orașe din București și Cluj avem cadre medicale specializate.
Inteligența Artificială nu e un instrument, e o nouă dimensiune a realității noastre
Într-un mesaj adresat participanților, Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României și mamă a doi copii, a afirmat că trebuie să vorbim despre sănătatea mintală, chiar dacă e un subiect sensibil, și trebuie să ne întrebăm nu doar de ce copiii își petrec viața pe ecrane, ci și care este responsabilitatea noastră pentru lumea pe care am construit-o pentru ei.
,,Ca mamă, știu cât de ușor este să te întrebi dacă faci suficient, dacă ai pus limita potrivită, dacă ai observat la timp, dacă ai fost prea strict sau, dimpotrivă, prea permisiv. Părinții nu au întotdeauna răspunsurile. Nici nu cred că trebuie să le aibă, dar cred că putem încerca să rămânem aproape, să vedem copilul dincolo de ecran, pentru că uneori când noi vedem că stă prea mult pe telefon poate însemna pentru el nevoia de a aparține unui grup, poate însemna comparație, poate însemna frica de a nu fi exclus, singurătate sau poate fi pur și simplu locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă”, a arătat Mirabela Grădinaru.
„O lume foarte rapidă, foarte zgomotoasă, o lume în care succesul este expus permanent, în care comparația este la un gest distanță și în care uneori până și timpul de odihnă trebuie fotografiat, postat și validat. În această lume, poate una dintre cele mai importante forme de protecție pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune E greu sau Mi-e frică sau pur și simplu Nu știu ce se întâmplă cu mine, și în care răspunsul nostru să nu fie imediat o lecție, o critică sau o soluție, ci pentru început: Te ascult!”, a arătat Mirabela Grădinaru.
Vocea copiilor
Și copiii resimt din plin presiunea la care sunt expuși în lumea digitală. Este și cazul Theodorei Sorici, elevă în ultimul an de liceu la Colegiul „Mircea cel Bătrân” din Constanța, care a hotărât să facă un detox de online.
,Nu puteam să mă concentrez la școală, aveam probleme cu somnul. Am renunțat la Tik Tok de patru ani de zile, am suspendat și contul de Instagram pentru că îmi creau dependență. Mai fac postări pe Pinterest dar nu mă uit la comentarii, nu aștept validare. În tot acest timp am călătorit mai mult cu părinții mei, m-am întâlnit mai des cu prietenii, am citit, am început să ascult muzică clasică, am început să mă simt mai bine în pielea mea.” a mărturisit Theodora.
Și Rareș Prisăcariu, elev și ambasador cultural, a recunoscut cea mai aprigă dorință a unui copil: aceea de a petrece timp cu părinții.
,,Adulții trebuie să vină cu soluții, să fie mai prezenți în viețile copiilor. Peste ani nu ne vom aminti ce am văzut pe Tik-Tok, ci amintirile și timpul petrecut cu părinții.”
Provocat de moderatorul Mihai Constantin să ia o decizie dacă ar fi imaginarul ministru al Educației pentru o zi, Rareș Prisăcariu a spus că s-ar întoarce la proverbul latin „Mens sana in corpore sano” și ar decide ca fiecare zi de școală să înceapă cu o oră de educație fizică. A doua decizie ar fi obligativitatea scrierii de la clasa I și până la a XII-a cu stiloul, arătând că acesta este instumentul de scris care ajută la mișcarea mâinii și la caligrafie.
Cea mai surprinzătoare propunere lansată de Rareș Prisăcariu a fost apelul său la „interzicerea telefoanelor în școli”
„Aș vrea să se interzică telefoanele la școală. Poate că putem suna pe cineva apropiat, dacă avem o urgență care nu necesită amânare, dar cred că putem apela și la un cadru didactic, cum ar fi învățătoarea sau dirigentele. Așa că, să-ți iei telefonul la școală numai ca să-l lași într-o cutie, nu are sens. La școală venim pentru a învăța, nu pentru a ne juca. Dacă aducem telefonul la școală, nu aduce niciun beneficiu, pentru că ne deconcetrează.”, a spus Rareș.
Întrebat de moderator dacă e popular la el în școală cu astfel de mesaje, Rareș a răspuns: „Am prieteni”: „Nu mă interesează neapărat popularitatea, ci să las ceva în urma mea și să las ceva valoros.”
Dacă Mihai Eminescu ar trăi în zilele noastre, „ar fi cu siguranță uimit să constate cât de actuale sunt temele scrierilor lui”, a spus Rareș, cunoscut întregii Românii nu doar pentru trofeul uneia dintre edițiile concursului „Românii au talent”, ci mai ales pentru recitarea din memorie a Geniului pustiu și a altor poezii gele din opera eminesciană.
„Aș vrea să cred și cred cu tărie că nu ar avea cont de Tik Tok!”, a spus Rareș.
Copii trebuie expuși zero minute la ecrane
După orele de școală, relaxarea se rezumă tot la ecrane: un film, o emisiune televizată, un joc pe telefon, discuții cu prietenii pe rețele sociale, postări, vloguri, muzică în căști. Astfel, după o zi aglomerată suprastimularea continuă.
,,Vin copii la cabinet care stau 6-7 ore în fața ecranului. Părinții se ocupă tot mai mult de dezvoltarea lor cognitivă, în detrimentul dezvoltării abilităților sociale, de comunicare. Când e mic, copilul are nevoie de o lume tridimensională, de interacțiuni, de un mediu sigur în care să se manifeste, nu de ecrane. Dar ce facem când și părinții sunt dependenți de ecrane? Am uitat să privim cerul, să ne odihnim mintea. Astăzi relaxarea vine tot dintr-un ecran” a avertizat Irina Petrea, psihoterapeut, doctor în Științele Educației, cunoscută din showul de televiziune „Supernanny”.
Una dintre legile de necontestat în neuroștiință este neuroplasticitatea. Cât timp nu vom desfășura anumite activități, vom pierde abilitatea de a le efectua. Dacă nu e antrenat, creierul își pierde din capacități, chiar și pe aceea de a se relaxa privind cerul, ori citind o carte.
Angela Galeța, directorul Fundației „Vodafone” susține că cei mici ar trebui învățați cum să folosească corect tehnologia, cum să deosebească știrile reale de cele fabricate, cum să caute și să verifice o informație: ,,Copiii nu au gândire critică.Dincolo de limitarea timpului petrecut în fața ecranelor e important să avem discuții sincere cu ei despre stima de sine, despre încredere, despre realitatea dincolo de postări programate pentru a fi găsite de motoarele de căutare. E un efort comun al autorităților care să formuleze un cadru legal în acest sens.”
În iulie, Consiliul Județean Vâlcea a aprobat un proiect de investiții din bani europeni pentru construirea unui Centru modern de Sănătate Mintală și de Prevenire a Adicțiilor, a anunțat președintele Consiliului Județean, Constantin Rădulescu. Este vorba de o investiție estimată la aproximativ 1,5 milioane de euro, care va fi depusă spre finanțare prin Programul de Sănătate. Noul Centru va răspunde unei nevoi tot mai mari de servicii specializate în domeniul sănătății mintale, în condițiile în care, la nivelul județului Vâlcea, sunt înregistrate anual peste 13.000 de consultații anual. Centrul va oferind servicii medicale integrate și multidisciplinare de prevenție, diagnostic, tratament și monitorizare atât a copiilor cât și a adulților.
Profesorul Mircea Platon a arătat că în baza neuroștiințelor la copii, aceștia ar trebui să fie expuși 0 (zero) minute per zi la ecrane. În ultimii doi ani s-au cheltuit prin PNRR un miliard euro pentru digitalizarea școlilor, concluzionând că A.I. -ul este o nouă dimensiune în existența noastră, care parazitează adaptarea la mediu.
„Susținem progresul și evoluția, dar în măsura în care acestea nu îmbolnăvesc lumea și nu diminuează calitatea ei intelectuală și emoțională.
Omul nu este numai logică matematică, ci și emoție; nu numai rațiune, ci și empatie; nu numai determinism, ci și instinct; nu numai constructivism, ci și lirism; nu numai pozitivism, ci și iubire.
Civilizația umană le-a folosit pe toate pentru a ajunge acolo unde este azi. Nu este perfectă, desigur, dar tocmai prin imperfecțiunea ei este omenească. Atunci când în trecut, construind Turnul Babel, omul a încercat să ajungă la Dumnezeu pentru a-i dovedi că sunt egali, acesta a încurcat limbile. O încurcătură care i-a generat până azi suferință, lacrimi și sângerare. O nouă încercare, aceea de a construi un creier care să îl egaleze, dacă nu chiar să îl depășească, pe cel uman, va fi pedepsită și mai aspru. Pentru a nu ajunge acolo ne-am adunat azi aici. Aceasta este pledoaria noastră!” a concluzionat directorul revistei Q Magazine, Floriana Jucan.
Jan Martin Stransky a invitat audiența să dea exemplul unui singur studiu care a demonstrat științific că noile tehnologii au îmbunătățit calitatea procesului de învățare și au dus la o dezvoltarea capacităților intelectuale ale omului. Nu l-a putut oferi nimeni.
Mirabela Grădinaru, la Conferința „Sănătatea mintală în era digitală”, organizată de Q Magazine: „E greu“, „Mi-e frică!“ „Nu știu ce se întâmplă cu mine!“. Răspunsul nostru să nu fie imediat o lecție, o critică sau o soluție, ci pentru început: te ascult!
Dezbaterea a fost inaugurată cu mesajul transmis de Mirabela Grădinaru, partenera de viață a președintelui României, mamă a doi copii și o voce care pledează public pentru folosirea echilibrată a tehnologiilor, atrăgând atenția la vulnerabilitatea copiilor și adolescenților care se pot refugia în virtual din cauza lipsei de atenție din viața reală.
„Mă bucur să fiu astăzi alături de dumneavoastră într-o conversație care cred că ne privește pe toți. Vorbim despre sănătatea mintală într-o epocă în care suntem mai conectați ca niciodată și, uneori, mai singuri ca niciodată.
Suntem la câteva secunde distanță de orice informație, de orice om, de orice imagine. Pentru copiii noștri, lumea aceasta nu este una nouă, este lumea în care s-au născut. Telefonul, tableta, rețelele sociale nu sunt pentru ei niște lucruri care au apărut la un moment dat în viață, sunt pur și simplu parte din viață.
De aceea cred că discuția noastră nu ar trebui să înceapă cu întrebarea: Cum îi ținem departe de tehnologie?, ci poate cu una mai dificilă: Cum îi ajutăm să trăiască sănătos într-o lume în care tehnologia va fi mereu prezentă?
Ca mamă, știu cât de ușor este să te întrebi dacă faci suficient, dacă ai pus limita potrivită, dacă ai observat la timp, dacă ai fost prea strict sau, dimpotrivă, prea permisiv, dacă timpul petrecut în fața unui ecran este doar un obicei sau ascunde ceva ce copilului îi este greu să spună.
Și mai știu ceva: părinții nu au întotdeauna răspunsurile. Nici nu cred că trebuie să le aibă, dar cred că putem încerca să rămânem aproape, să vedem copilul dincolo de ecran, pentru că uneori când noi vedem că stă prea mult pe telefon poate însemna pentru el nevoia de a aparține unui grup, poate însemna comparație, poate însemna frica de a nu fi exclus, singurătate sau poate fi pur și simplu locul în care încearcă să fugă pentru câteva ore de ceva ce îl apasă.
Asta nu înseamnă că nu avem nevoie de limite; avem.
Copiii au nevoie de adulți care să le ofere repere și siguranță, dar cred că limita funcționează cel mai bine atunci când nu vine singură, când vine împreună cu explicația, cu răbdarea și, mai ales, cu relația.
Mi-ar plăcea ca atunci când vorbim despre sănătatea mintală a copiilor și adolescenților să nu vorbim doar despre ce trebuie să facă ei diferit, să ne uităm și la lumea pe care am construit-o în jurul lor.
O lume foarte rapidă, foarte zgomotoasă, o lume în care succesul este expus permanent, în care comparația este la un gest distanță și în care uneori până și timpul de odihnă trebuie fotografiat, postat și validat.
În această lume, poate una dintre cele mai importante forme de protecție pe care le putem oferi unui copil este un loc în care nu trebuie să demonstreze nimic, un loc în care poate spune E greu sau Mi-e frică sau pur și simplu Nu știu ce se întâmplă cu mine, și în care răspunsul nostru să nu fie imediat o lecție, o critică sau o soluție, ci pentru început: te ascult!”, a spus Mirabela Grădinaru.
Ea a reliefat faptul că societatea are nevoie nu doar de specialiști, de profesori pregătiți, părinți informați, ci că „înainte de toate, avem nevoie să facem din sănătatea mintală un subiect despre care se poate vorbi fără rușine.”
„Pentru că un copil care cere ajutor nu este un copil slab, un părinte care cere ajutor nu este un părinte eșuat și un om care spune că nu este bine nu ar trebui să simtă că trebuie să se ascundă.
Poate că nu putem face lumea din jurul copiilor noștri mai simplă, dar putem face ceva foarte important: putem avea grijă ca ei să nu fie nevoiți să o traverseze singuri.”, a concluzionat Mirabela Grădinaru.
Alături de pledoariile rostite de prof. Bogdan Popescu, prorectorul UMF, Angela Galeța, președintele Fundației Vodafone, Irina Petrea, doctor în Științele Educației, prof. Mircea Platon, Andrian Țîbîrnă, managerul Spitalului de Psihiatrie „Alexandru Obregia”, cele mai surprinzătoare și emoționante intervenții au fost ale Teodorei Sorici, elevă a Colegiului „Mircea cel Bătrân” din Constanța, care a dezvăluit experiența ei după ce decis să părăsească lumea online, și a lui Rareș Prisăcariu care a cerut public interzicerea telefoanelor în școli.
