Consolidarea locuințelor cu risc seismic. Fără fonduri de la primării. Românii care nu repară clădirile riscă amenzi de 20.000 lei

Un nou proiect de lege va da bătăi de cap românilor care locuiesc în clădiri cu risc seismic. Primarii nu vor mai fi obligați să susțină financiar recondiționarea clădirilor, iar proprietarii spațiilor primesc amenzi de până la 20.000 de lei dacă nu încep lucrările în maxim 2 ani.

Consolidarea locuințelor cu risc seismic, suportată de proprietari

Un proiect de lege inițiat, în calitate de deputat, de fostul ministru al Finanțelor și al Fondurilor Europene Adrian Câciu, susținut de alți deputați PSD, vrea să pună în sarcina proprietarilor toate cheltuielile privind consolidarea seismică a imobilelor de locuințe, concomitent cu eliminarea din legislație a oricărei responsabilități juridice sau financiare a primăriilor cu privire la consolidarea unor astfel de imobile. Mai mult, primarii ar urma să aplice amenzi de până la 20.000 lei proprietarilor care nu încep în 2 ani procedurile de consolidare, relevă actul analizat de Profit.ro.

Decizia vine pe fondul ultimelor luni, având la bază deciziile Guvernului Bolojan de a majora baza impozabilă pentru locuințe și de a elimina unele reduceri de impozite au condus anul acesta la o creștere de 1,8-3 ori (o majorare între 80% și 200%) a impozitelor pe case și apartamente.

Venituri în creștere la buget

Aceste impozite și taxe pe proprietate majorate vor genera venituri bugetare de 12,88 miliarde lei în 2026, în creștere de la 10 miliarde de lei în 2025. În același timp, recent, după ce a constatat că Primăria Generală a efectuat cheltuieli neeligibile de la bugetul local de peste 856 milioane lei în Programul Național de Consolidare a clădirilor cu Risc Seismic Ridicat (PNCCRS), finanțat în cea mai mare parte de la bugetul de stat, primarul Ciucu a venit cu o inițiativă prin care să recupereze aceste sume chiar de la proprietarii imobilelor incluse în program.

Inițiatorul și susținătorii proiectului din Parlament arată acum că: ”În forma actuală, legea creează obligații în sarcina autorităților locale care implică expertizarea tehnică a clădirilor, proiectarea lucrărilor, finanțarea consolidării, gestionarea procesului tehnologic. Aceste obligații presupun alocări bugetare considerabile, însă legea nu instituie un mecanism sustenabil de finanțare, ceea ce detemină imposibilitatea reală de implementare”.

Politicienii care au propus proiectul mai punctează faptul că  statul nu poate transfera atribuții autorităților locale fără asigurarea resurselor financiare corespunzătoare, iar actualul cadru legislativ generează o discrepanță între obligațiile impuse și capacitatea reală de executare.

Ce prevede legea în prezent

Începând cu 1 ianuarie 2025, primarii aveau obligația să dispună începerea evaluării vizuale rapide, pentru clădirile clădiri multietajate cu destinație principală de locuință – sursa de finanțare pentru această evaluare vizuală este bugetul local. Evaluarea vizuală rapidă va fi finalizată până la data de 1 iunie 2026. După această dată, proprietarii locuințelor încadrate în clasa de risc sesimic I (RsI) vor avea obligația realizării proiectării lucrărilor de intervenții în termen de 2 ani de la data primirii notificării încadrării în clasa de risc seismic RsI și de începereva execuției lucrărilor de intervenții în termen de 2 ani de la data recepției proiectului tehnic de execuție.

Guvernul finanțează de la bugetul de stat, prin Ministerul Dezvoltării, programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat, care cuprinde și subprogramul proiectarea și execuția lucrărilor de intervenții pentru clădirile cu destinația principală de locuință.

La ora actuală, conform legii, autoritățile locale pot sprijini, prin bugetul local, prin programe multianuale proprii, expertizarea, proiectarea și execuția lucrărilor de intervenție pentru clădirile încadrate în clasa de risc seismic RsI și RsII, pentru toate clădirile care întrunesc criteriile prevăzute de Programul național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat și pentru care nu se accesează fondurile alocate prin program.

Ce vor să schimbe inițiatorii proiectului

Cu alte cuvinte, rămâne la latitudinea primăriilor, în funcție de resursele proprii, să finanțeze consolidarea altor locuințe neincluse în Programul național, fără a exista o obligație legală în acest sens.

Acum, deputații PSD consideră că ”această situatie contravine principiului fundamental al dreptului civil potrivit căruia riscurile și obligațiile aferente bunului revin titularului dreptului de proprietate”.

Inițiatorii sunt de părere că legislația le permite proprietarilor să se complacă într-o ”conduită pasivă” cu privire la consolidarea propriilor imobile.

”Actualul cadru legislativ generează o discrepanță între obligașiile impuse și capacitatea reală de executare, afectand eficienta politicilor publice in domeniul reducerii riscului seismic. Actuala reglementare creează în practica o conduită pasivă a proprietarilor, fundamentată pe percepția ca responsabilitatea consolidarii clădirilor aparține autorităților locale”, consideră autorii proiectului.

Conform noului proiect, soluția ar fi eliminerea oricărei responsabilități din partea primăriilor și ”consacrarea explicită a responsabilității proprietarilor de a realiza lucrările de expertizare, proiectare și consolidare a clădirilor, în considerarea dreptului de proprietate asupra imobilelor respective” – care există, deja, în legislația în vigoare.

Proiectul se concentrează, priun urmare, pe absolvirea legală a primăriilor de responsabiltăți privind consolidarea imobilelor de locuințe și responsabilizarea exclusiv a proprietarilor, cu introducerea de amenzi cuantificabile, mai notează profit.ro.

Ce prevede proiectul

Responsabilitatea proprietarilor

(1) Responsabilitatea privind expertizarea tehnică, proiectarea și executarea lucrărilor de consolidare structurală a clădirilor aparține proprietarilor imobilelor.

(2) Proprietarii cladirilor au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru menținerea acestora în stare tehnică corespunzătoare și pentru reducerea riscului seismic.

(3) Autoritățile administrației publice locale exercită exclusiv atribuții de informare, coordonare administrativă și monitorizare a aplicării prevederilor prezentei legi.

(4) Autoritățile administratiei publice locale nu pot fi obligate la finanțarea sau executarea lucrărilor de consolidare pentru clădirile aflate în proprietate privată.

(5) Intervențiile asupra cladirilor aflate in proprietate privată se realizeaza exclusiv de către proprietari, în condițiile legii.

-Autoritățile administratiei publice locale nu răspund juridic pentru neexecutarea lucrărilor de consolidare a clădirilor aflate în proprietate privată în situatia în care proprietarii nu își indeplinesc obligațiile stabilite prin prezenta lege.

Proprietarii clădirilor încadrate în clase de risc seismic au obligația de a iniția procedura de expertizare tehnică și, după caz, de proiectare și executare a lucrărilor de consolidare structurală în termen de 24 de luni de la data incadrării imobilului într-o clasă de risc seismic.

Neîndeplinirea de către proprietarii clădirilor încadrate în clase de risc seismic a acestor obligații va constitui contravenție și se va sancționa cu amendă de la 5.000 lei la 20.000 lei.