UPDATE: Primele declarații ale candidaților la șefia DNA. Continuă interviurile pentru desemnarea șefilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT
Marți, 24 februarie, continuă interviurile pentru desemnarea şeffilor Parchetului ICCJ, DNA şi DIICOT, începute încă de luni. Astăzi sunt vizați candidaţii pentru conducerea Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Conform Ministerului Justiției, trei candidaţi îşi dispută funcţia de procuror-şef al DNA şi alţi trei pe cea de adjunct.
Marţi, sunt programaţi candidaţii pentru conducerea DNA. De la ora 8.30 este programat Viorel Cerbu, de la 10:00, Vlad Grigorescu şi de la ora 11:30, Tatiana Toader. Decizia finală va fi luată de președintele Nicușor Dan.
UPDATE: Tatiana Toader, candidată la şefia DNA: Suntem în urmă cu arhivarea electronică a dosarului
Tatiana Toader, candidată la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi procuror şef adjunct în cadrul DNA, a afirmat că instituţia este în urmă cu arhivarea electronică a dosarului şi a precizat că în urmă cu trei ani îşi propuse realizarea acesteia doar că între timp a trebuit să se ocupe de arhivarea fizică deoarece dosarele erau pe holurile instituţiei şi riscau să blocheze accesul în birourile procurorilor.
Tatiana Toader a fost întrebată, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, cum vede digitalizarea instituţiei pentru eficientizarea activtiăţii DNA.
”Digitalizarea în primul rând vizează componenta ECRIS-ului. Noi ţinem paşii etapelor, participăm la şedinţele de management, chiar acum în etapa de ECRIS suntem în testarea internă pentru migrarea de date şi aici va exista oarecare rezistenţă legată de verificarea modului de translatare a acestor date. Nu va fi o etapă foarte uşoară pentru a face operaţional ECRIS-5 în cadrul termenului final de implementare”, a afirmat Tatiana Toader.
Ea a precizat că DNA se află în urmă cu arhivarea electronică a dosarului.
”Sigur suntem în urmă cumva cu arhivarea electronică a dosarului, dar, deşi cumva îmi propusesem în proiect în 2023 realizarea arhivării electronice, dar între timp a trebuit să ne ocupăm de arhivarea fizică, pentru că era o chestiune de supravieţuire instituţională, holurile instituţiei erau pe cale să se… să nu mai existe acces în birourile procurorilor şi atunci a trebuit să ne ocupăm de externalizarea acestui serviciu şi, sigur din nefericire a căzut pe plan secund această arhivare electronică, dar trebuie să fie o preocupare”, a transmis Tatiana Toader.
Ea s-a referit şi la utilizarea inteligenţei artificiale în cadrul DNA.
”Nu putem înlocui raţionamentul juridic, cel care ţine de evaluarea probatoriului magistratului, cu inteligenţa artificială. Nu cred că vom putea imagina un astfel de moment, dar nici nu putem rămâne în afară pentru a nu utiliza acest instrument în mod eficient în ceea priveşte procedurile şi activităţile noastre”, a afirmat Tatiana Toader.
De asemenea, candidata la șefia DNA spune că a propus în proiectul de management un mecanism preventiv de detecţie a scurgerilor de informaţii, prin intermediul biroului de presă.
Tatiana Toader a fost întrebată, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu, cum vede mecanismele prin care să fie prevenite scurgerile de informaţii din cadrul DNA, care în optica publică au adus deservicii direcţiei şi care au un potenţial de afectare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale.
”Sunt de acord cu afirmaţia dumneavoastră că au dus deservicii direcţiei, au adus deservicii şi relaţiilor noastre cu avocaţii, pentru că de fiecare dată sursa era într-o direcţie sau alta, fie Direcţia Naţională Anticorupţie, fie sursa putea proveni din rândul avocaţilor aleşi ai părţilor din cauzele de pe rolul Direcţiei Naţionale Anticorupţie. În proiect am propus chiar un mecanism preventiv de detecţie prin intermediul biroului de presă, să detecteze din start un astfel de element care ajunge în presă (…) şi să facă nişte investigaţii cu persoanele care sunt desemnate la nivel intern managerial şi să oferă o explicaţie rezonabilă cu privire la aceste chestiuni, în sensul de a exclude ca ele să vină din partea Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi atunci putem elimina cumva suspiciunea. Dar cât mai rapid o astfel de reacţie”, a afirmat Tatiana Toader.
UPDATE: Ioan Viorel-Cerbu, candidat la şefia DNA: Îmi propun schimbarea în percepţia publică a imaginii DNA ca fiind o instituţie de forţă
Ioan Viorel-Cerbu, candidat pentru şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), afirmă că îşi propune schimbarea percepţiei publice a imaginii DNA ca fiind o instituţie de forţă şi a precizat că îşi doreşte ca Direcţia Naţională Anticorupţie să fie percepută ca un partener social care reuşeşte să tragă la răspundere persoanele vinovate de diferite infracţiuni.
Ioan Viorel-Cerbu a declarat, marţi, în cadrul interviului pentru funcţia de procuror şef al DNA, că are în vedere şi asigurarea unei comunicări adecvate care să ducă la îmbunătăţirea imaginii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
”Cu privire la resursele umane, am spus că trebuie să păstrăm un filtru ridicat de exigenţă în privinţa procedurilor de selectare şi recrutare a resursei umane. Şi la sfârşit am vorbit despre biroul de informare şi relaţii publice. Am avut în vedere obiectivul care se referă la asigurarea unei comunicări coerente şi adecvate în vederea îmbunătăţirii imaginii DNA. Şi am menţionat aici în ce costă lucrurile acestea, am vorbit inclusiv de măsuri eficiente pentru contracararea dezinformării”, a afirmat Ioan Viorel-Cerbu, referindu-se la proiectul său de management.
El a menţionat că îşi propune să schimbe în percepţia publică imaginea DNA ca fiind a unei instituţii de forţă.
”Îmi propun să reuşim să schimbăm în percepţia publică imaginea DNA ca fiind o instituţie de forţă. Îmi doresc ca percepţia publică să fie aceea a unui partener social care este prezent acolo unde sunt aşteptările cetăţenilor şi care reuşeşte să tragă la răspundere persoanele vinovate şi să le ia înapoi produsul infracţional obţinut astfel încât să oferim o certitudine speranţei că răul poate fi corectat prin instrumente judiciare”, a declarat Ioan Viorel-Cerbu.
El a precizat că este de acord că trebuie explicate mai multe procedurile utilizate de DNA, dar şi priorităţile în exercitarea acţiunii penale.
”Sunt de acord că trebuie să explicăm mai mult despre procedurile pe care le utilizăm, despre modalitatea în care respectăm standardul de protecţie a drepturilor, despre priorităţile pe care le avem în exercitarea acţiunii penale, pentru că cetăţenii trebuie să fie la curent cu ceea ce facem. Trebuie să contribuim şi la o dezvoltare a unei cunoaşteri mai ample, a cetăţeanului, pentru că numai în felul acesta reuşim să-l protejăm în faţa fake-news-urilor sau a dezinformărilor care apar uneori în mass-media”, a mai transmis Ioan Viorel-Cerbu.
UPDATE: Vlad Grigorescu, candidat la şefia DNA: Propun reorientarea fermă către combaterea corupţiei de înalt nivel
Vlad Grigorescu, candidat la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, îşi propune reorientarea fermă a instituţiei către combaterea corupţiei la nivel înalt, prin gestionarea strategică a portofoliului de cauze şi nu prin presiuni informale sau artificii statistice. El a explicat că a continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor mai dificile şi mai costisitoare.
”Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare în faţa factorilor externi”, afirmă Grigorescu.
Vlad Grigorescu a afirmat, marţi, la interviul pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie că există o discrepanţă tot mai mare între efortul depus şi rezultatele judiciare obţinute.
”Datele obiective din ultimele rapoarte de bilanţ, apreciez eu că indică un fapt pe care trebuie să ni-l asumăm cu onestitate profesională, şi anume faptul că există o discrepanţă tot mai mare şi mai vizibilă între efortul instituţional depus şi rezultatele judiciare şi instituţionale obţinute. Nu vorbim despre o instituţie care nu funcţionează, ci vorbim despre o instituţie care funcţionează, aş spune eu, într-o realitate care s-a schimbat mai repede decât mecanismele sale interne”, a afirmat Vlad Grigorescu.
El a precizat că se poate observa o scădere a cauzelor finalizate prin rechizitoriu faţă de anii trecuţi.
”Şi putem observa în acest sens, scăderea numărului cauzelor finalizate prin rechizitoriu faţă de anii de referinţă, faţă de 2022, de exemplu. Putem observa o stabilizare a activităţii la un nivel inferior celui anterior, putem observa modificarea structurii cauzelor, creşterea ponderii mecanismelor procesuale consensuale precum şi o presiune tot mai mare asupra procurorilor”, a explicat Vlad Grigorescu.
El consideră că la DNA se poate vorbi despre stagnare profesională şi dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe.
”Consider că astăzi semnalele sunt evidente, vorbim despre stagnare operaţională, uzură profesională, dificultăţi reale în gestionarea cauzelor complexe, presiuni procedurale, precum şi o vulnerabilitate tot mai mare în faţa factorilor externi. A continua în acelaşi mod din dorinţa de a păstra un confort instituţional aparent, din punctul meu de vedere, înseamnă asumarea riscului ca intervenţiile să devină pe viitor, mult mai dificile şi mai costisitoare. De aceea consider eu că momentul actual este unul care impune acţiune şi nu o reacţie impulsivă sau o reformă conjuncturală, ci o intervenţie lucidă, spun eu bazată pe date concrete şi orientată către cauzele obiective ale acestor revoluţii”, a precizat Vlad Grigorescu.
Știre inițială
Ministerul Justiţiei a publicat recent listele cu procurorii care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru conducerea Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).
Toţi cei 19 candidaţi înscrişi au trecut proba şi vor participa la interviurile programate pentru perioada 23-26 februarie.
Luni, au susţinut interviuri Cristina Chiriac şi Bogdan Ciprian Pîrlog,. candidaţi pentru postul de produror general, şi şeful DNA, Marius Voineag, candidat pentru funcţia de adjunct al aceleiaşi instituţii.
Programul interviurilor pentru candidații DNA de marți
În aceeaşi zi, pentru ocuparea celor 2 funcţii de procuror-şef adjunct al DNA sunt programaţi trei candidaţi: Marinela Mincă, de la ora 13:00, Mihai Prună, de la ora 14:30 şi Marius Ionel Ştefan, de la ora 16:00.
Pentru funcţia de procuror-şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), interviurile se vor desfăşura în 25 februarie, începând de la ora 9.30, cu Ioana-Bogdana Albani, urmată de Alina Albu (ora 11:00), Antonia Diaconu (ora 12:30), Codrin Horaţiu Miron (ora 14:00) şi Bogdan Ciprian Pîrlog (ora 15:30).
În 26 februarie, sunt programate interviurile pentru ocuparea celor două funcţii de procuror-şef adjunct al DIICOT: Claudia Ionela Curelaru (9.30), Alex Florenţa (11.00), Gill Julien Grigore Iacobici (ora 12.30), Aurel Cristian Lazăr (ora 14.00) şi Mihai Răzvan Negulescu (ora 15.30).
Timpul de susţinere a proiectului pentru exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere este de maximum 30 minute, iar timpul pentru întrebări şi răspunsuri este de maximum o oră.
Cine face parte din comisia de evaluare
Din comisia de interviu fac parte: ministrul Justiţiei, care este şi preşedintele comisiei de interviu; doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei; doi procurori desemnaţi de Secţia pentru procurori a CSM; un reprezentant al Institutului Naţional al Magistraturii desemnat de către Consiliul ştiinţific al acestuia; eun specialist în management, organizare instituţională şi comunícare desemnat de Academia de Studii Economice – Facultatea de Management; un psiholog din cadrul CSM ori din cadrul instanţelor sau al parchetelor.ul statului.
