ANAF a început faza preliminară constroalelor privind veridicarea situației fiscale pentru persoanele fizice. În procedura de verificare, autoritatea stabilește veniturile impozabile ale contribuabilului care urmează să fie verificat.
Pe scurt, Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) face bilanțul plăților, analizează raportul venituri-cheltuieli. În cazul în care identifică discrepanțe, le va semnala contribuabilului pentru ca acesta din urmă să le justifice cu documente justificative.
Așadar, să presupunem că ANAF a identificat o persoană care a omis să declare veniturile impozabile. În primă instanța Agenția va notifica obligatori contribuabilul respectiv, iar acesta are la dispoziție 30 de zile pentru a depune „declarațiile fiscale lipsă, declarațiile rectificative sau pentru a explica temeiul în care consideră că nu datorează impozitele respective”. Ulterior, ANAF poate dispune continuarea verificărilor.
Persoanei vizate îi rvine obligația de a depune, în maxim 60 de zile de la data înștiințării, declarația de patrimoniu însoțită de o declarație de venituri detaliată și acte doveditoare. De menționat este faptul că declarația trebuie pregătită temeinic întrucât în baza ei ANAF începe să „reconstituie situația patrimonială și fiscală a persoanei” precum și veniturile suspuse impozitării.
În cea de-a doua etapă, autoritățile compară documentele și informațiile privind sumele încasate și declarate de contribuabil și „evoluția patrimoniului pe perioadă verificată”. Mai departe, inspectorii ANAF vor pune în practică una din metodele indirecte de stabilire a veniturilor prevăzută de lege.
Cu alte cuvinte, au dreptul să ceară informații suplimentare și pot stabili baza impozabilă pe fiecare categorie de venit impozitată. Totodată, ANAF poate dispune acolo unde este cazul plata unor sume suplimentare cu tot cu dobânzi și penalități.
În baza legislației, contibuabilul poate depune toată documentația pentru clarificarea situației fiscale chiar și după ce declarația de patrimoniu a fost depusă. Codul fiscal prevede trei metode indirecte de stabilire a veniturilor, în funcție de particularitatea fiecărui caz în parte.
Prima și poate cea mai des folosită metodă de inspectori atunci când au suspiciuni că persoana respectivă nu a declarat veniturile, analizează cheltuielile din perioadă verificată și identificarea veniturilor dins surse identificabile.
Altfel spus, ANAF face un soi de balanță a plăților. Adică, identifică veniturile obținute, fie din salarii, dividente sau alte surse, care trebuie declarate negreșit autorităților, spre exemplu, moștenirile primite, moșteniri care sunt raportate fiscal de notarul public.
Prin urmare, dacă suma cheltuită depășește suma încasată, iar contribuabilul nu poate justifica, diferența dintre cheltuieli și încasări va fi considerată venit suplimentare provenit din surse neidentificate și se va impozita cu 70% după 1 iulie 2024.
A doua metodă constă în analizarea fluxurilor de trezorerie. Este o metodă care se aplică în cazul tranzacțiilor bancare, dacă sumele încasate sunt semnificative. Această procedură presupune calcularea sumelor intrate în conturile bancare ale contribuabilului din care se scad fondurile provenite din sursele neimpozabile.
După care, inspectorii ANAF adaugă cheltuielile în numerar, mai puțin cele rezultate din surse neimpozabile. Astfel, agenția fiscală stabilește venitul impozabil. Venit din care se scade valoarea declarată, iar suma rezultată constituie venitul suplimentar nedeclarat. Inspectorii stabilesc cât la sută din acest venit este neidentificat și-l vor impozita cu 70% începând cu 1 iulie.
Contribuabilii care se regăsesc în situația amintită trebuie să păstreze o evidență clară a cheltuielilor. În privința tranzacțiilor bancare trebuie precizat și scopul plății.
Ultima metodă de stabilire a veniturilor este metoda patrimoniului net. Patrimoniul net reprezintă totalitatea bunurilor pe care le deține contribuabilul din care se vor scădea datoriile. Această metodă este folosită de inspectori atunci când constată încasări mari pe durata perioadei verificate. De regulă, se folosește atunci când persoana verificată nu are cheltuieli, ci doar încasări. Inspectorii analizează cazurile în care societățile comerciale au decontat cheltuielile de trai. O practică ilegală.
„Verificarea începe cu stabilirea patrimoniului net al persoanei controlate la începutul și sfârșitul perioadei analizate, ca diferență între valoarea totală a bunurilor, activelor și a altor titluri și dețineri și totalitatea datoriilor.
Apoi se determină creșterea patrimoniului net, la care se adaugă cheltuielile personale și se scad veniturile neimpozabile, pentru a se stabili venitul impozabil.
Din acesta se scade venitul încasat declarat și rezultă posibilul venit suplimentar nedeclarat, din surse identificate și/sau neidentificate, cărora li se va aplica tratamentului fiscal prevăzut de lege”, potrivit avocatnet.ro.
Persoanele fizice au la dispoziții mai multe pârghii și instrumente. Anume, pot ține o formă de contabilitate personală, prin care să cuantifice valoarea cheltuielilor. De menționat este că perioada de verificare a veniturilor se poate extinde până la cinci ani.