Cu cât ar putea crește debitul Dunării în zilele următoare. Apele Române prezintă situaţia hidrologică a fluviului

Debitul Dunării ar putea crește în perioada următoare, dar situația rămâne critică în aceste zile. Precipitațiile înregistrate în Ungaria nu au ajutat aproape deloc creșterea nivelului fluviului. Apele Române recomandă noi operațiuni de dragare.

Situaţia hidrologică

Debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, se va menţine staţionar, la valoarea de 1.400 m³/s, până la data de 17 august, anunţă luni Administraţia Naţională ”Apele Române” (ANAR), care precizează că există posibilitatea înregistrării unor creşteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în ţară după perioada 24–26 august, aceste creşteri putând determina ieşirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice.

ANAR mai arată că impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale şi în creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500–2.000 m³/s.

„Debitul Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, se va menţine staţionar, la valoarea de 1.400 m³/s, până la data de 17 august. Acesta se situează semnificativ sub media multianuală a lunii august, de 3.900 m³/s. În aval de Porţile de Fier, debitele vor fi relativ staţionare, cu excepţia primei părţi a intervalului, când se vor afla în uşoară scădere pe sectorul Turnu Măgurele-Tulcea„, transmite ANAR.

Instituţia precizează că estimările prognostice pentru secţiunea Cernavodă au caracter orientativ, având în vedere impactul potenţial al intervenţiilor aflate în desfăşurare în zona de confluenţă a Dunării cu braţul Bala.

„Aceste lucrări pot determina o reducere semnificativă a scăderii nivelurilor în secţiunea menţionată„, notează ANAR.

E nevoie de ploi importante, cel puțin trei zile

De asemenea, conform aceleiaşi surse, precipitaţiile înregistrate în ultima perioadă în bazinul superior al Dunării au condus la creşterea debitelor în această zonă, mai ales în amonte de Budapesta. Cu toate acestea, estimările actuale, realizate pe baza celor mai recente informaţii şi prognoze hidrologice transmise de Centrele de Prognoză Hidrologică din Ungaria şi Serbia, indică pentru următoarele şapte zile menţinerea unui regim relativ staţionar al debitelor Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, în jurul valorii actuale de 1.400 m³/s.

Creşterea produsă în bazinul superior nu se va resimţi şi la intrarea în România, din cauza scăderii înregistrate în ultimele zile a debitelor din bazinul hidrografic al râului Sava. Acesta reprezintă principalul afluent din bazinul mijlociu al Dunării din perspectiva aportului de debit, explică specialiştii de la „Apele Române”.

Pentru o îmbunătăţire semnificativă şi stabilă a regimului hidrologic al Dunării la intrarea în ţară sunt necesare cel puţin câteva episoade de precipitaţii importante cantitativ, cu o durată de două-trei zile şi extinse pe suprafeţe mari. Acestea ar trebui să se producă nu doar în bazinul superior al Dunării, ci şi în bazinul mijlociu, în special în bazinul hidrografic al râului Sava.

Cu cât ar putea crește debitul Dunării

„Pe baza prognozelor sub-sezoniere actuale, există posibilitatea înregistrării unor creşteri mai importante ale debitelor Dunării la intrarea în ţară după perioada 24-26 august 2026. Aceste creşteri ar putea determina ieşirea din actuala zonă critică, marcată de debite minime istorice.

Conform studiilor şi analizelor realizate în cadrul Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor, impactul schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării la intrarea în ţară, în secţiunea Baziaş, va consta în principal în reducerea debitelor medii anuale şi în creşterea frecvenţei şi duratei perioadelor cu debite mai mici de 2.500-2.000 m³/s„, precizează ANAR.

Instituţia subliniază însă că estimările privind impactul potenţial al schimbărilor climatice asupra regimului hidrologic al Dunării prezintă un grad ridicat de incertitudine, în special în ceea ce priveşte efectele asupra valorilor minime extreme.

Se recomandă continuarea dragărilor

Efectul operațiunilor de scufundare a barjelor s-a văzut ieri, 9 august, când nivelul Dunării la Cernavodă scăzuse anterior cu 4 cm și apoi a crescut cu alți 4 cm (total 8 cm). De la punctul de bifurcație până la Cernavodă este o distanță de 60 de km. Pe această lungime, există praguri care creează pulsații de nivel.

La Cernavodă, nivelul Dunării a scăzut cu 5 cm față de ziua precedentă, ajungând la valoarea de -227 cm (față de -222 cm cât se înregistra ieri, 9 august).

În zilele imediat următoare, nivelele Dunării la Cernavodă vor scădea cu 2 cm/zi, până în data de 14 august, când se va încetini această scădere (adică va fi 1 cm/zi) și se va stabiliza în data de 16 august în jurul valorii de -236 cm, conform prognozei emise astăzi de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor.

Din acest motiv, recomandarea Administrației Naționale „Apele Române” este aceea ca Administratia Fluviala a Dunarii de Jos RA să continue acțiunile de dragare în zonele de acces, în vederea asigurării scurgerii apelor spre Centrala de la Cernavodă.