Cum a ajuns AUR să câștige putere cu discursul anti-Ucraina
Financial Times publică un articol despre cum a ajuns AUR să câștige putere cu discursul anti-Ucraina. Ziariștii analizează afirmațiile mincinoase și dezinformările lansate de liderul George Simion, mai ales în contextul războiului dintre Israel și Hamas.
Cum a ajuns AUR să câștige putere cu discursul anti-Ucraina
Sprijinul alegătorilor pentru AUR, partidul Alianța pentru Unirea Românilor, este în creștere înaintea alegerilor de anul viitor și provoacă îngrijorare în capitalele europene, scriu jurnaliștii de la Financial Times. Există astfel potențialul ca România să devină o țară din Uniunea Europeană și NATO reticentă în a susține Ucraina în conflictul său de apărare împotriva agresiunii ruse.
Se dă exemplul unei postări de pe rețelele de socializare care a devenit virală în România și care susținea că guvernul de la București a finanțat evacuarea a 3.000 de ucraineni din Israel, fără a face nimic pentru românii prinși în conflict. Ulterior, s-a dovedit că aceste afirmații erau false.
AUR, ascensiune în sondaje
AUR a exploatat un sentiment antiucrainean crescând, promovând dezinformarea și minciuni pentru a atrage sprijinul alegătorilor. Partidul a reușit să-și dubleze susținerea în alegerile din 2019, ajungând la aproximativ 20% din voturi, imediat după social-democrații aflați la guvernare, notează jurnaliștii.
George Simion însuși s-a clasat pe locul trei în preferințele alegătorilor pentru alegerile prezidențiale, cu aproximativ 18% din voturi, situându-se după secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, și premierul Marcel Ciolacu.
„Pentru un stat care să fie alături de români: AUR”, a scris Simion pe Facebook, subliniind că partidul său a intrat deja în campanie electorală în pregătirea alegerilor parlamentare, prezidențiale și europene din anul viitor. În același timp, el a intrat în dispută cu Marcel Ciolacu cu privire la presupusul eșec al guvernului în evacuarea românilor din Orientul Mijlociu.
Autoritățile române au respins cu fermitate afirmațiile lui Simion, adăugând că doar câteva sute de ucraineni au fost repatriați și că toate costurile acestora au fost suportate de ei înșiși, nu de către București.
Simion, comparat cu lideri de extremă dreapta din Europa
Toate prestațiile lui Simion sunt încadrate de Financial Times într-o tendință tot mai pregnantă a partidelor de extremă dreapta care promovează frica și xenofobia în Europa, punând sub semnul întrebării sprijinul continuu al țărilor lor pentru Ucraina în apărarea sa împotriva agresiunii rusești.
AUR, cândva un partid marginal care promova discursuri anti-minorități etnice maghiare și teorii conspiraționiste legate de vaccinare în timpul pandemiei Covid-19, și-a schimbat direcția, concentrându-se asupra Ucrainei și declarând că războiul din estul Ucrainei „nu este în interesul nostru”. Ei au cerut guvernului să-și revizuiască relațiile cu Washingtonul și Bruxelles-ul.
AUR este comparat cu partidul polonez Confederația, care a atacat guvernul de la Varșovia pentru că a permis importurile ieftine de cereale ucrainene, AUR se opune tranzitului prin România a produselor agricole din Ucraina. De asemenea, partidul se opune continuării livrărilor de armament către Kiev de către București și găzduirii piloților ucraineni care se antrenează pe avioanele de luptă F-16.
„Marea coaliție, la fel ca mai devreme în Germania sau Austria, a dus la creșterea extremismului. Coaliția a apărut ca un cartel politic … . în timp ce valul iliberal global a ajuns în România”, a declarat Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea din Londra.
Ascensiunea AUR reflectă ascensiunea partidului Alternativa pentru Germania, care a ieșit recent din bastionul său din estul Germaniei și a obținut rezultate bune în alegerile regionale. Extrema dreaptă românească se aseamănă cu partidele aflate la putere în Ungaria și Italia și cu marile partide de opoziție din Spania și Franța.
Cum justifică Claudiu Târziu poziția AUR
La fel ca și ceilalți lideri europeni de extremă dreapta, Simion, în vârstă de 37 de ani, susține că țara sa este „exploatată” de Occident și că orice voce disidentă este „automat catalogată drept putinistă”.
Claudiu Târziu, un membru de frunte al AUR, insistă că partidul său nu este pro-Rusia.
„Românii au avut de suferit atât de pe urma ucrainenilor, cât și de pe urma rușilor și, de fapt, nu prea ne plac nici unul dintre ei”, a declarat Târziu pentru Financial Times.
Recent, lui Simion i s-a interzis să intre în Ucraina și Moldova, deși Târziu a negat un raport al unui ziar ucrainean care citează surse din serviciile de informații și care susține că Simion ar avea legături cu Moscova. Simion, a spus Târziu, era persona non grata la Chișinău și Kiev din cauza irredentismului său privind unirea tuturor vorbitorilor de limbă română într-o „Românie Mare”.
Când președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a vizitat Bucureștiul luna trecută, Simion a susținut că acesta nu a avut „curaj” pentru că a anulat un discurs pe care urma să îl țină în Parlament. Fostul deputat de AUR Diana Șoșoacă, în prezent senator independent, promisese că va întrerupe discursul lui Zelenskyy, numindu-l „nazist” – o replică folosită de Kremlin.
Pe măsură ce își aliniază opiniile cu liderul ungar Viktor Orbán – cel mai apropiat aliat pe care Putin îl are în cadrul UE și NATO – AUR a renunțat, de asemenea, la unele dintre punctele sale de discuție antimaghiare. În schimb, politicienii săi îl laudă pe premierul ungar ca fiind un model de urmat în ceea ce privește problemele anti-LGBTQ și în ceea ce privește rezistența la „diktaturile” Bruxelles-ului.
