LIFESTYLE

Cum ajută ”injecțiile psihologice”. Rol în rezistența la dezinformare

Cum ajută injecțiile psihologice. Rol în rezistența la dezinformare
Sursă foto: Pixabay

Un nou studiu a constatat că intervențiile psihologice specifice pot spori semnificativ rezistența la dezinformare. Denumite „injecții de stimulare psihologică”, aceste intervenții îmbunătățesc retenția memoriei și ajută persoanele să recunoască și să reziste mai eficient în timp informațiilor înșelătoare.

Rezistența la dezinformare

Studiul, publicat în Nature Communications, explorează modul în care diferite abordări, inclusiv mesaje text, videoclipuri și jocuri online, pot inocula oamenilor abilități împotriva dezinformării.

Cercetătorii de la Universitățile Oxford, Cambridge, Bristol, Potsdam și King’s College din Londra au efectuat cinci experimente pe scară largă cu peste 11 000 de participanți pentru a examina durabilitatea acestor intervenții și pentru a identifica modalități de consolidare a efectelor lor.

Echipa de cercetare a testat trei tipuri de metode de prevenire a dezinformării:

  • Intervenții bazate pe text, în care participanții citesc mesaje preventive care explică tacticile comune de dezinformare.
  • Intervenții video, scurte clipuri educative care expun tehnicile de manipulare emoțională utilizate în conținutul înșelător.
  • Intervenții bazate pe jocuri, un joc interactiv care îi învață pe oameni să identifice tacticile de dezinformare, punându-i să își creeze propriile știri false (fictive) într-un mediu sigur și controlat.

Participanții au fost apoi expuși la dezinformare și li s-a evaluat capacitatea de a o detecta și de a-i rezista în timp. Studiul a constatat că, deși toate cele trei intervenții au fost eficiente, efectele lor s-au diminuat rapid în timp, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la impactul lor pe termen lung.

Cum ajută ”injecțiile psihologice”

Cu toate acestea, furnizarea de intervenții de „stimulare” a memoriei, cum ar fi un memento de urmărire sau un mesaj de întărire, a contribuit la menținerea rezistenței la dezinformare pentru o perioadă semnificativ mai lungă.

Studiul a constatat că longevitatea rezistenței la dezinformare a fost determinată în primul rând de cât de bine și-au amintit participanții intervenția inițială. De asemenea, s-a constatat că reamintirile ulterioare sau exercițiile de consolidare a memoriei prelungesc în mod semnificativ eficacitatea intervenției inițiale, la fel ca vaccinurile medicale de întărire.

În schimb, cercetătorii au constatat că stimulentele care nu se axau pe memorie, ci mai degrabă pe creșterea motivației participanților de a se apăra de amenințarea iminentă a dezinformării, nu au avut beneficii măsurabile pentru longevitatea efectelor.

„Dezinformarea este o provocare globală persistentă, care influențează totul, de la dezbaterile privind schimbările climatice la ezitarea vaccinurilor. Cercetarea noastră arată că, la fel cum injecțiile medicale de stimulare sporesc imunitatea, injecțiile psihologice de stimulare pot consolida în timp rezistența oamenilor la dezinformare. Prin integrarea tehnicilor de stimulare a memoriei în programele de educație publică și de alfabetizare digitală, îi putem ajuta pe oameni să păstreze aceste abilități esențiale pentru mult mai mult timp.”, a declarat cercetătorul principal, Dr. Rakoen Maertens de la Departamentul de Psihologie Experimentală al Universității din Oxford, conform Eurekalert.

Profesorul Stephan Lewandowsky, profesor de psihologie cognitivă la Universitatea din Bristol și coautor al studiului, a subliniat generalitatea constatărilor.

„Este important faptul că efectele intervențiilor de inoculare au fost aproape aceleași pentru videoclipuri, jocuri și materiale bazate pe text. Acest lucru face mult mai ușoară desfășurarea inoculării la scară largă și într-o gamă largă de contexte pentru a stimula abilitățile oamenilor de a recunoaște când sunt induși în eroare.”, a spus el.

Studiul evidențiază nevoia urgentă de intervenții de dezinformare scalabile și mai durabile și subliniază importanța colaborării între cercetători, factorii de decizie politică și platformele de social media pentru a integra aceste informații în campaniile de informare publică.

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele