Cum au ajuns țânțarul-tigru și țânțarul asiatic de tufiș în România. Insectele pot tranmite viruși rari și periculoși
Cum au ajuns țânțarul-tigru și țânțarul asiatic de tufiș în România? Țânţarul-tigru a fost descoperit în Bucureşti încă din anul 2012. Deşi este originară din zona temperată şi tropicală a Asiei, specia s-a răspândit, în ultimul deceniu, în mai multe oraşe din ţara noastră. Iar în Cluj-Napoca, mai ales în zona aeroportului, a fost identificată o nouă specie exotică: ţânţarul asiatic de tufiş.
Deşi nu sunt considerați vectori majori în transmiterea bolilor, ţânţarii pot transmite mai multe flavivirusuri (precum West Nile, encefalită japoneză, febră Dengue sau virusurile Zika şi Usutu), dar şi viermi cilindrici, care afectează în principal animalele.
Cum au ajuns țânțarul-tigru și țânțarul asiatic de tufiș în România. Cauza principală, unele importuri
Carla Andreea Culda este doctorandă la Facultatea de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca la departamentul de Parazitologie și Boli Parazitare. Ea își derulează activitatea științifică în Insulele din Galapagos, cercetarea fiind şi subiectul tezei sale de doctorat. Cercetătoarea explică fenomenul într-o analiză pentru publicaţia de ştiinţă infoclima.
Schimbările climatice şi călătoriile internaţionale sunt principalii factori care au dus la apariţia, în ţara noastră, a unor boli specifice zonelor tropicale şi subtropicale.
Apariţia mai multor specii periculoase de ţânţari a fost generată, în principal, de comerţul internaţional cu anvelope uzate şi plante ornamentale, precum bambusul, susţine cercetătoarea.
Pentru a evita răspândirea sau infectarea cu aceste virusuri, paraziţi sau microorganisme, este recomandată dezinfecţia bagajelor şi a persoanelor care călătoresc din zone cu risc de infecţie.
Rezultat al schimbării mediului
Carla Andreea Culda este de părere că prezenţa în România a acestor specii de insecte este un rezultat direct al schimbării mediului înconjurător, care le-a permis insectelor şi microorganismelor să se acomodeze în zone în care nu ar fi putut să trăiască.
O altă cauză este creşterea interacţiunilor cu zonele de origine a acestor insecte, subliniază cercetătoarea.
Potrivit unui raport epidemiologic al Centrului European pentru Prevenţia şi Controlul Bolilor, în România s-au înregistrat 267 de cazuri confirmate de encefalită West Nile şi 43 de decese.
De asemenea, în 2017, au fost înregistrate primele două cazuri de infectări cu virusul Zika, arată un studiu coordonat de medicul Simin Florescu, manager Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale Victor Babeș.
