Cum îți poate bloca ANAF contul. Când riști poprire sau sechestru

Contribuabilii trebuie să știe că ANAF poate bloca contul și care este procedura detaliată privind verificarea documentară pentru a se impune măsuri asigurătorii precum popriri sau sechestre.

Cum îți poate bloca ANAF contul

Verificarea documentară este o măsură distinctă de inspecția fiscală clasică, fiind un instrument de analiză bazat pe documentele existente deja în evidența Fiscului. Aceasta se desfășoară exclusiv folosind informațiile din dosarul fiscal: declarații depuse anterior, acte contabile deja existente, raportări transmise altor instituții de stat, și are ca scop compararea acestora cu veniturile raportate de contribuabil, conform Digi24.

Nu este necesară prezența fizică a inspectorilor, însă dacă, în timpul analizei, apar diferențe sau incoerențe între datele declarate și cele deținute de Fisc, ANAF poate solicita documente suplimentare pentru clarificare.

Practic, dacă din acte reiese că veniturile reale pot fi mai mari decât cele declarate, contribuabilul trebuie să demonstreze contrariul prin înscrisuri oficiale.

În documentul primit pe redacția Digi24.ro se precizează explicit:

„Pentru stabilirea corectă a situației fiscale a contribuabilului/plătitorului, organul de inspecție fiscală poate proceda la o verificare documentară, acțiune distinctă față de inspecția fiscală sau controlul inopinat.”

Această procedură poate viza o perioadă fiscală limitată, de exemplu, un trimestru sau un an, sau poate fi extinsă pe mai multe perioade succesive, în funcție de riscul fiscal identificat. Cu cât suspiciunea este mai mare, cu atât intervalul analizat poate fi mai amplu.

Altfel spus, ANAF decide pe ce perioadă verifică actele, iar selecția nu este aleatorie, ci bazată pe indicatori fiscali care pot arăta variații suspecte de venit, neconcordanțe între cheltuieli și încasări, tranzacții mari raportate incomplet sau lipsa documentelor justificative pentru sume importante.

Cât timp are contribuabilul pentru a răspunde

Dacă, în urma verificării documentare, ANAF identifică diferențe între datele declarate și informațiile care reies din documentele fiscale aflate la dosar, contribuabilul nu este sancționat imediat, în primul rând este notificat oficial.

Notificarea nu reprezintă o penalizare, ci o solicitare de justificare: persoana vizată trebuie să transmită explicații și documente suplimentare care să clarifice situația fiscală. Termenul în care aceste documente trebuie depuse este de 30 de zile calendaristice din momentul în care contribuabilul primește solicitarea din partea ANAF.

„În cazul în care documentele solicitate nu au fost prezentate de contribuabil în termen de 30 de zile de la comunicarea înștiințării sau documentele prezentate confirmă diferențele identificate de organul fiscal și/sau sunt incomplete, organul fiscal stabilește sumele datorate.”

Cu alte cuvinte, dacă persoana verificată nu trimite actele în termen sau dacă le transmite, dar acestea nu justifică diferențele constatate (de exemplu: lipsesc extrase de cont, contracte, facturi, dovezi de venit sau de achiziție), ANAF poate trece la pasul următor fără alte solicitări suplimentare, și anume stabilirea sumelor datorate din oficiu, pe baza datelor de care dispune deja.

Practic, autoritatea fiscală estimează obligațiile, iar contribuabilul va trebui ulterior să conteste sau să dovedească contrariul dacă cifrele nu sunt corecte. Aceasta este una dintre cele mai importante etape ale procedurii: este ultima oportunitate de a clarifica situația înainte ca ANAF să calculeze și să emită sumele datorate. De aceea, lipsa unui răspuns în 30 de zile poate echivala cu acceptarea tacită a diferențelor identificate.

Când pot fi aplicate popriri sau sechestre și cât durează

Dacă există riscul ca statul să nu își recupereze creanța, adică există indicii că o persoană ar putea să își ascundă bunurile, să își golească conturile, să își transfere proprietățile ori să nu achite eventualele obligații fiscale, ANAF poate dispune măsuri asigurătorii precum:

• poprirea conturilor,
• sechestrarea bunurilor mobile sau imobile,
• blocarea altor active financiare.

„Măsurile asigurătorii se dispun și se duc la îndeplinire prin procedura administrativă, de organul fiscal competent.”

Aceste măsuri sunt temporare și au termen clar. Ele pot fi menținute până la șase luni, iar în situații excepționale perioada poate fi prelungită până la un an. Dacă titlul de creanță nu este emis în acest interval, adică dacă ANAF nu finalizează calculul oficial al datoriei, măsurile se ridică automat, iar poprirea trebuie anulată în cel mult două zile.

„În situația în care măsurile asigurătorii au fost luate înainte de emiterea titlului de creanță, acestea încetează dacă titlul de creanță nu a fost emis și comunicat în termen de cel mult 6 luni (…), în cazuri excepționale acest termen poate fi prelungit până la un an”, potrivit documentului citat.

Contribuabilul are și dreptul de a contesta măsura, în termen de 45 de zile de la comunicare.

Contestarea se poate face administrativ, iar dacă răspunsul nu este favorabil, persoana poate merge mai departe în instanță, unde un judecător poate decide suspendarea sau anularea măsurii.