LIVE TEXT CAB, conferință extraordinară de presă după scandalul declanșat în Justiție. Judecătoarea Raluca Moroșanu: Muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare VIDEO
Curtea de Apel București a anunțat organizarea unei conferințe de presă joi, prima din istoria sal, în care va prezenta date factuale și informații relevante legate de acuzațiile apărute în spațiul public în ultimele zile, în urma documentarului Recorder cu privire la sistemul de justiție. Anunțul vine după un comunicat de presă remis aseară. Conferința poate fi vizionată live, în imaginile de mai jos.
Conferința CAB are loc joi, 11 decembrie, de la ora 12:00 și este organizată pe fondul scandalului major care a pus presiune pe instituțiile din sistemul judiciar.
UPDATE: 12:08 Conferința a început
Click to display the embedded YouTube video
Declarații șocante la începutul conferinței de presă
Judecătoarea Raluca Moroșanu a intervenit chiar în debutul conferinței, înainte de președinta Curții de Apel București, și a criticat dur chiar conducerea instanței, despre care a spus că îi „terorizează” pe magistrați.
Judecătoarea Raluca Moroșanu s-a solidarizat cu judecătorul Laurențiu Beșu, care a criticat șefii justiției în documentarul Recorder, și a spus că „suntem terorizați pur și simplu cu acțiuni disciplinare”.
„Am venit aici ca să spun că tot ce a spus judecătorul este adevărat. Muncim foarte mult, conducerea nu ne ajută, suntem terorizați cu acțiuni disciplinare, într-o situație toxică și încordată. Nu am fost nici Ofițer acoperit, nici la Doi și un sfert, am fost toată viața magistrat”, a explicat Raluca Moroșanu, judecătoare, cu 26 de ani de magistratură, a deschis conferința de presă.
Președinta Curții de Apel București a venit cu precizări privind cazul Vanghelie
„Suntem aici pentru a atrage atenția asupra gravității situației. Apel la comunitatea media să verifice faptele. Cerem public organismelor abilitate să procedeze la verificarea tuturor acuzațiilor formulate. Am învățat cu toții că justiția se realizează prin Înalta Curte și celelalte instanțe. Legea nu se schimbă în stradă prin miciuni”, a explicat Liana Nicoleta Arsenie.
„Cea mai gravă mistificare e legată de alegațiile privind direcționarea dosarelor.
Cazul Vanghelie, parcurs: înregistrat în 4.08.2021. Cealaltă dată 07.06 2015 e înregistrarea a instanța de fond. Compunerea inițială: judecător Voica Valerica, schimbare ca urmare a promovării unui concurs.
În ambele situații, factorul de decizie a fost exterior, consecință a manifestării dreptului la carieră. Judecător Andreea Ionescu, a fost mutată din rațiuni de echilibrare a volumului de activitate. Decizia a avut în vedere că nu se administraseră probe. În final completul a fost stabil și s-a dispus singură soluție de prescripție și două de achitare.
În cadrul CAB dosarul înregistrat în 2021, termenul de prescripție a curs de la data comiterii, cu patru ani înainte de a fi înregistrat la CAB. Decizia prevede că termenul de prescripție s-a împlinit în 2017. Noi ca instituție nu ne permite să prezentăm opinii. Prescrierea faptei de luare de mită a fost consecința lipsei de acțiune a legislativului”, arată președinta CAB.
Cazul Bădălău
„Cazul privind inculpatul Bădălău. Era trimis în judecată pentru trafic de influență, nu există o hotărâre definitivă. S-a intrat în divergență privind competența tribunalului, s-a decis în favoarea judecătorului de cameră preliminară, dosarul fiind repartizat aleatoriu.
Cu privire la soluția criticată de judecătorul Pleșu, CAB a salvat dosarul de la prescripție. Cauza va fi judecată de CAB iar o eventuală schimbare de încadrare ulterior nu afectează competența CAB. Încălcarea dispozițiilor legale nu poate fi justificată de riscul prescripției. Afirmații că inculpații sunt scăpați sunt dovezi ale preconcepției. Afirmații că sunt agreați judecători sensibili la ideile conducerii fac obiectul sesizării IJ.
Compatibilitatea funcției de judecător: Am decis sesizarea IJ, CNSAS, așteptăm rezultatele”, mai declară președinta CAB.
Cazul Panioglu Daniela
„În timp ce invocă exigențe ridicate, a lansat acuzații care nu rezistă la o verificare factuală. A formulat public acuzații la adresa altor persoane care nu au fost susținute de probe verificabile.
Factorul declanșator al conflictului: În 2011 (prezintă un contract de vânzare cumpărare) a cumpărat un apartament de trei camere în București. Până în 2015 a decontat o chirie substanțială, afirmând că nu deține o locuință. Când s-a aflat starea, obiectiv și s-a sistat plata chiriei, a acționat în toate instanțele. Această conduită vorbește despre prăpastia dintre vorbe și fapte.
Nu putem fi deontologi doar în ce-i privește pe alții. Conduita sa ilicită îmbracă și forma violenței fizice. Decizia ICCJ a stabilit răspundere pentru agresiuni fizice și verbale
Imposibiliatea de a continua desfășurarea activității s-a datorat refuzului judecătorilor secției de a face complet cu ea, dată fiind agresivitatea verbală și fizică manifestată. Imposibilitatea de a face complet judiciar e evidentă și obiectivă. În ce privește completul unic, fiind învestită în 2013 cu soluționarea unui dosar, nu l-a soluționat 9 ani, cu consecința prescripției faptelor. Prejudiciul este de ordinul milioanelor de euro”, mai arată președinta CAB.
„În aceeași cheie a comportamentului disprețuitor, a fost sancționată penal pentru că a inserat aprecieri care au sugerat fapte penale săvârșite de procurori, depășind limitele sesizării. Conducerea CAB a avut de gestionat ani de zile un judecător agresiv fizic și verbal. În contextul atacului concentrat la adresa puterii judecătorești, astfel de afirmații cum au fost făcute de cei doi magistrați au un puternic impact”, a mai explicat președinta CAB care a pus o înregistrare audio din sala de judecată.
Reacții privind documentarul Recorder
„Justiția a trecut de la câmp tactic la o arenă. Asistăm la o campanie de linșare mediatică.Cine beneficiază de delegitimarea DNA și CAB? Sincronizarea nu e accidentală. Atacurile judecătorului Beșu apar când DNA finalizează și trimite în judecată dosare grele, care vor veni la DNA. Se creează un mediu pentru contestarea oricărei soluții în aceste dosare, astfel încât verdictul să fie perceput ca nelegitim.
Vedem un judecător cu trecut în servicii care lansează acuzații grave, o instituție media care lansează atacuri fără verificări. Este oare o coincidență că e implicat un judecător cu trecut în servicii? Respingem categoric orice încercare de denigrare, de antagonizare și slăbire a independenței puterii judecătorești.
Noi, conducerea CAB nu vom abdica niciodată de la valorile statului de drept. Nu pretindem că nu sunt probleme, dar acestea nu pot servi decât prin dialog în cadrul instituțional”, a conchis președinta CAB.
Știre inițială
Mai multe reacții au apărut deja în spațiul public astăzi, după ce USR a cerut demiterea șefului DNA, Marius Voineag, iar CSM a transmis un comunicat dur în apărarea corupului magistraților. De asemenea, președintele Nicușor Dan și premierul Ilie Bolojan au anunțat propriile analize interne.
Aseară, după apariția documentarului Recorder despre justiție, Curtea de Apel București califica drept „denigratoare și fără acoperire faptică” afirmațiile judecătorului din material.
Curtea de Apel acuză după documentarul Recorder
„Justiția nu poate fi apărată prin minciună, iar independența ei nu poate fi invocată de cei care o subminează”, precizează Curtea de Apel București, în comunicat, subliniind că „afirmațiile publice ale unui judecător, Beşu Ionel Laurenţiu, sunt grav denaturate și contrazise de documente oficiale și de proceduri legale clare”.
Curtea de Apel București susține că delegarea judecătorului Beșu nu a fost prelungită din raţiuni exclusiv de ordin profesional și că de fapt acesta încearcă „o mistificare periculoasă a adevărului”.
„Independența justiției nu poate fi transformată într-un paravan pentru agende personale și nici într-un instrument de intimidare instituțională. Justiția nu este captivă, dar devine vulnerabilă atunci când minciuna este prezentată drept curaj, iar suspiciunea organizată este ambalată ca avertisment public. Orice verificare trebuie făcută de instituțiile abilitate, pe bază de probe și proceduri, nu prin presiune mediatică și narațiuni manipulative. Acesta este singurul drum compatibil cu statul de drept.
Cazul domnului judecător nu este despre curaj, ci despre rescrierea convenabilă a unor fapte clare și despre folosirea spațiului public pentru a pune presiune pe instituții. Justiția nu se apără prin insinuări și nici prin scenarii construite strategic, ci prin adevăr și proceduri legale”, se arată în comunicatul CAB.
Curtea de Apel București, condusă de judecătoarea Liana Nicoleta Arsenie lansează un atac virulent împotriva judecătorului Ionel Laurențiu Beșu, care a vorbit cu jurnaliștii Recorder, acuzând că „pe tot parcursul interviului, contextul este manipulat, judecătorul rupe bucăți de informații și le refoloseşte într-o cheie acuzatoare”
Acuzații împotriva judecătorului Beșu
Conducerea CAB insinuează în comunicatul de presă că judecătorul Beșu ar fi ofițer acoperit.
„Potrivit unor informaţii care au exprimat îngrijorare în spaţiul media faţă de trecutul profesional al judecătorului Beşu, se reţine că acesta a activat anterior timp de 5 ani ca ”ofiţer la doi şi-un sfert” sau „SIPI”. Având în vedere tipul de acţiune în care este implicat (de compromitere, cu intenţie, a unor lideri şi activităţi judiciare legale) este necesar ca, neîntârziat, să fie clarificate următoarele aspecte: Care este statutul său real? Vorbim despre un traseu profesional care include etape sensibile ce necesită clarificare publică”, se mai arată în comunicatul CAB.
Conducerea Curții îi cere judecătorului care a apărut în investigația Recorder să răspundă la următoarele întrebări: „în ce calitate a acționat în diverse perioade ale carierei sale, – care au fost atribuțiile reale, – ce roluri a avut şi are în raport cu alte instituții ale statului, – dacă mai există astfel de raporturi în prezent, – și, mai ales, dacă există vreo incompatibilitate sau vreo zonă neexplicată între statutul său și poziția actuală”.
„Aceasta nu este o acuzație, ci o cerință fundamentală de transparență într-un stat de drept. Oricine ocupă o funcție judiciară are obligația de a-și clarifica integral parcursul profesional, pentru a nu lăsa loc de confuzii, speculații sau dubii privind misiunea, rolul sau eventualele influențe din perioade anterioare. Tocmai de aceea, înainte de orice conexiune cu demersul său actual, avem obligația instituțională să analizăm, să verificăm și să documentăm public un astfel de caz”, se mai menționează în comunicat.
Solicitări la Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS
Conducerea CAB cere ca judecătorul Beșu să clarifice ”fără întârziere şi fără echivoc” compatibilitatea dintre statutul său anterior și cerințele legale privind incompatibilitatea cu activităţi în subordinea sau slujba serviciilor de informații.
”Prin natura și consecințele sale, această situație generează o afectare majoră a bunei funcționări a actului de justiție. Gravitatea afirmaţiilor judecătorului impun ca Inspecția Judiciară, CSM, CSAT și CNSAS să clarifice aspectele ce planează asupra tuturor elementelor acestui caz, sens în care vom adresa solicitări corespunzătoare”, conchide CAB în reacția transmisă la o zi după publicarea investigației „Justiție Capturată”.
Prima conferință de presă din istorie
Curtea de Apel București a anunțat, miercuri seară, că va face „o conferinţă extraordinară de presă”, după documentarul Recorder despre starea justiției din România.
Este pentru prima oară când conducerea Curții de Apel decide să vină în fața publicului, prin intermediul presei, într-un asemenea context.
„În data de 11.12.2025, la ora 12, la sediul Curţii de Apel Bucureşti din Splaiul Independenţei, nr. 5, sector 4 Bucureşti se va desfăşura o conferinţă extraordinară de presă având ca obiect prezentarea datelor factuale şi informaţiilor relevante privind acuzaţiile formulate în spaţiul public în ultima perioadă”, a transmis CAB, prin intermediul unui comunicat de presă. Această „conferință extraordinară de presă” se va desfăşura în Sala „Istrate Micescu”.
