Curtea Supremă își declină competența în dosarul Revoluției! ÎCCJ a descoperit, după 33 de ani, că Ion Iliescu nu era președinte în decembrie 1989

Dosarul Revoluției, a cărui verificare și finalizare se prelungește de peste două decenii, ar putea fi mutat de la Curtea Supremă la Curtea de Apel București pe motiv că prima instanță nu are competență în judecarea lui Ion Iliescu, principalul inculpat în dosar. Astfel, ICCJ susține că la vremea respectivă Ion Iliescu nu era președintele României. Totuși, acest fapt a fost descoperit de abia la 33 de ani de la evenimentele din decembrie 1989.

Curtea Supremă își declină competența în dosarul Revoluției

Înalta Curte de Casație și Justiție a pus vineri în discuție, din oficiu, competența judecării dosarului Revoluției din 1989, retrimis la instanță de Parchetul General, relatează Europa Libera.

În prezent, ÎCCJ a rămas în pronunțare pe trimiterea dosarului la Curtea de Apel București. Instanța le-a dat părților din dosar două săptămâni pentru a depune concluzii, iar decizia va fi pronunțată peste o lună, adică la final de februarie.

Motivul punerii în discuție a competenței de judecare este că la data faptelor din 22-30 decembrie 1989, Ion Iliescu nu era președintele României, iar inculpatul Ioan Rus era cadru militar, singura instanță competentă fiind Curtea de Apel București. Avocatul Adrian Cuculis, cel care apără o parte dintre victimele din dosar, susține că un alt motiv pentru care ICCJ a invocat din oficiu necompetența instanței este acela „că Ion Iliescu nu mai este cercetat pentru înaltă trădare, ci doar pentru crime împotriva umanității”.

„Rechizitoriul neclar și bâjbâiala judiciară vor duce cel mai sigur către o declinare de competență și evident alte termene lungi”, spune Adrian Cuculis.

În dosarul Revoluției sunt trimiși în judecată fostul președinte al României Ion Iliescu, fostul vicepremier Gelu Voican Voiculescu și fostul șef al Aviației Militare Iosif Rus.

ÎCCJ a descoperit că Iliescu nu era președinte în decembrie 1989, chiar dacă a mai judecat dosarul

Faptul că Înalta Curte a ridicat din oficiu problema competenței în dosarul Revoluției este extrem de ciudat, arată sursa citată vorbind despre o serie de surse care nu au fost făcute publice, Europa Liberă citând chiar un judecător care a făcut declarații sub protecția anonimatului. Inedit este faptul că Înalta Curte s-a mai pronunțat în acest dosar și nu a ridicat chestiunea necompetenței.

În 2021, judecătorii ICCJ au decis ca dosarul Revoluției să se întoarcă la Parchetul Militar, după ce în octombrie 2020, aceeași Curte Supremă exclusese mai multe probe din dosar. Dosarul s-a judecat la Camera preliminară, care însă este obligată să verifice competența, spune pentru Europa Liberă sursa menționată.

„Cum de atunci – când au judecat pentru a restitui dosarul la Parchetul Militar – nu și-au pus problema competenței și acum brusc își pun problema. În Camera Preliminară ești obligat să verifici competența. E ceva ciudat aici. Dacă era o problemă de necompetență trebuia ridicată de atunci, nu acum, că doar nu au descoperit după 33 de ani că Iliescu nu era președinte la data Revoluției”, a explicat judecătorul.

O altă problemă este aceea că în situația în care dosarul ajunge la Curtea Apel, va fi judecat de un judecător, cu recurs la Înalta Curte la completul de 3 judecători. În cazul în care dosarul rămâne la Înalta la Curte, la completul de 3 judecători, recursul se face la completul de 5 judecători. Deci, în prima situație – la Curtea de Apel – dosarul Revoluției va fi judecat de 4 judecători, iar în a doua – la Înalta Curte – de 8 judecători.

În august 2022, procurorii militari au trimis din nou dosarul în judecată la Înalta Curte și au făcut public rechizitoriul neanonimizat. Cei trei sunt acuzați de crime împotriva umanității, fapte care sunt imprescriptibile. Procurorul general Gabriela Scutea declara la vremea respectivă că „reluarea dosarului de către un alt procuror ar fi însemnat o perioadă foarte mare de timp chiar și doar pentru citirea volumelor dosarului Revoluției”. Actele de urmărire penală și redactarea rechizitorului au fost făcute în 5 luni și 15 zile, a mai precizat Scutea.

Ca noutate, Înalta Curte a confirmat atunci redeschiderea urmării penale în privința a 627 de persoane vătămate, cercetările fiind continuate de către Secția Parchetelor Militare în dosarul penal nr. 1/P/2020. Aceasta fusese una dintre nemulțumirile asociațiilor de revoluționari.

În intervalul 22 decembrie, orele 16.00 și 30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Acuzele aduse inculpaților

Ion Iliescu, în calitate de şef de stat şi de guvern, preşedinte al CFSN şi al Consiliului Militar Superior, cu intenţie, urmărind obținerea legitimității populare, menținerea și consolidarea puterii politice deținute începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod constant, repetat, sistematic, prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22-30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Aceste fapte au avut drept consecințe generarea și amplificarea psihozei generalizate a terorismului, psihoză cauzatoare de numeroase situaţii de foc fratricid generalizat și astfel, în intervalul 22-30 decembrie 1989 au survenit 857 decese, 2382 răniri de persoane, 585 privări grave de libertate cu încălcarea regulilor generale de drept internaţional şi 409 cazuri de suferinţe mari.

Gelu Voican Voiculescu, în calitate de factor decizional politico-militar al CFSN (organism care și-a subordonat Consiliul Militar Superior), cu intenţie, urmărind menținerea și consolidarea puterii politice obținute, dar și legitimarea în fața opiniei publice, începând cu ziua de 22 decembrie 1989, orele 16.00, a indus în eroare opinia publică în mod sistematic prin apariţiile sale televizate şi emiterea de comunicate (mecanism de exercitare a puterii de stat) şi şi-a asumat, în intervalul 22 – 30 decembrie 1989, operațiunea sistematică de inducere în eroare a opiniei publice exercitată de cadrele militare cu funcții de conducere ale MApN.

Generalul (rtr) Iosif Rus, în calitate de comandant al Aviaţiei Militare, cu intenţie, în intervalul 22 decembrie, orele 16.00 – 30 decembrie 1989, a exercitat prin ordinele sale militare, date în mod sistematic, operațiunea de inducere în eroare a opiniei publice.

În mai 2021, Curtea Supremă a decis restituirea dosarului la Parchet și refacerea sa. Procurorii au contestat decizia și au pierdut.