Cutremur în România, azi după amiază. Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) a anunțat luni, 29 decembrie 2024, producerea unui nou cutremur, de adâncime intermediară, cu impact simțit, într-o zonă seismică din România, în orele de după-amiază.
Astfel, un nou fenomen seismic a fost raportat în zona seismică Vrancea, în orele de după-amiază ale zilei de luni, 29 ianuarie 2024.
Cutremurul s-a produs, mai exact, la ora 15:59, cu aproximație, după cum arată un anunț al Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Seismul ce a avut loc în prima zi a săptămânii curente a înregistrat o magnitudine de 3,4 grade pe scara Richter, potrivit anunțului făcut de seismologii de la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Impactul a fost unul simțit, potrivit specialiștilor.
Un al doilea cutremur a avut loc în Marea Neagră în ultimele 10 zile. Nu a fost vorba de un cutremur cu mare intensitate, dar în secolul trecut un seism de mare magnitudine a devastat litoralul românesc și cel bulgar.
„În ziua de 28 ianuarie 2024, la ora 18:49:05 (ora locală a României) s-a produs în Marea Neagră un cutremur slab, cu magnitudinea ml 3.0, la adâncimea de 19.2 km.
Cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor oraşe: 36 km E de Varna, 64 km SE de Dobrich”, a anunțat Institutul Național pentru Fizica Pământului.
„În ziua de 17 ianuarie 2024, la ora 09:34:05 (ora locală a României), s-a produs în Marea Neagră un cutremur slab cu magnitudinea ml 3.7, la adâncimea de 21.2 km”. Mai multe detalii în linkul de mai jos:
Cele două cutremure au fost de mică intensitate. În secolul trecut, un mare cutremur a devastat litoralul românesc.
Cutremurul din 1901, din Marea Neagră (cunoscut în Bulgaria și sub numele de cutremurul de la Balcic) a fost un cutremur cu magnitudinea 7,2, cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată în Marea Neagră.
Epicentrul cutremurului a fost localizat în estul Capului Kaliakra, la 30 de kilometri (19 mile) de coasta de nord-est a Bulgariei. Șocul principal s-a produs la o adâncime de 15 km și a generat un tsunami de 4-5 metri înălțime care a devastat zonele de coastă ale României și Bulgariei.
În România, cutremurul a fost resimțit nu numai în toată Dobrogea de Nord, ci și în Oltenia și Muntenia, și chiar în sudul Moldovei.
Cutremurul a fost urmat de un număr mare de replici, care au continuat până în 1905; cele mai puternice au atins magnitudini de 5,5-6,0 pe scara Richter și au fost resimțite și în sudul României, inclusiv în București. După 1905, activitatea seismică pontică a început să se diminueze, deși în anii următori au fost raportate și cutremure slabe și moderate.
Astfel de evenimente sunt rare în Marea Neagră. În ultimii 200 de ani, în regiunea Mării Negre au avut loc 24 de tsunami, dintre care două pe teritoriul Dobrogei. Cel mai vechi tsunami înregistrat în România datează din anul 104, când orașul Callatis, actualul Mangalia, a fost grav afectat.