Danemarca preia președinția UE într-o perioadă tulbure pentru Uniunea Europeană. Iată la ce să ne așteptăm
Danemarca a preluat oficial președinția rotativă a Consiliului UE pentru o perioadă de șase luni, cu două priorități generale: securitatea și competitivitatea. Securitatea se află în fruntea agendei, în momentul în care Danemarca preia președinția rotativă a Consiliului UE pentru o perioadă de șase luni, arată Euronews.
Danemarca preia președinția UE într-o perioadă tulbure pentru Uniunea Europeană. Iată la ce să ne așteptăm
Această sarcină este de obicei o provocare dificilă, dar va fi și mai dificilă din cauza incertitudinii și volatilității extreme cu care se confruntă Uniunea Europeană în prezent.
„Europa se află într-un moment decisiv”, a declarat prim-ministrul danez Mette Frederiksen în mesajul său de bun venit.
„Lumea care ne-a asigurat libertatea și ne-a adus prosperitatea nu mai poate fi considerată un lucru de la sine înțeles.”
Țara moștenește de la Polonia titlul puțin invidiabil de „mediator onest”: arbitru principal între celelalte 26 de state membre, moderator al dezbaterilor complexe și tensionate, elaborator al compromisurilor dificile și partener direct al Parlamentului European în negocierile legislative, arată Euronews.
Pentru danezi, aceasta este a opta oară când preiau președinția rotativă. Reputația lor la Bruxelles de operatori pragmatici, eficienți și cu sânge rece este de bun augur pentru gestionarea diviziunilor acute și adesea insolubile dintre capitale.
Iată tot ce trebuie să știți despre președinția daneză.
Cuvântul cu T
Faptul că președinția daneză va funcționa fără probleme sau va cădea în haos nu depinde de Bruxelles, ci de un oraș situat la peste 6.000 de kilometri distanță.
Întoarcerea lui Donald Trump la Washington, DC, a zguduit profund europenii, forțându-i să adopte o atitudine reactivă pentru a se proteja împotriva șocurilor provocate de președintele imprevizibil. Să luăm comerțul, unde Trump încearcă să redeseneze unilateral ordinea economică de după al Doilea Război Mondial cu tarife radicale și generale.
Comisia Europeană încă speră că se poate ajunge la un acord preliminar cu Casa Albă înainte de termenul limită de 9 iulie, pentru a evita scenariul cel mai pesimist, acela al unei taxe de 50%. Dar dacă acordul nu va fi la înălțimea așteptărilor – sau dacă nu se va ajunge la niciun acord – executivul se pregătește să riposteze cu tarife de retorsiune împotriva produselor fabricate în America.
În calitate de președinție, Danemarca va avea sarcina de a se asigura că cele 27 de state membre acționează ca un singur bloc și se alătură Comisiei. Este, fără îndoială, un rol neobișnuit: țara este un susținător tradițional al piețelor libere și deschise. Exporturile reprezintă aproape 70 % din PIB-ul său, cu mărci emblematice precum Lego, Ozempic și Carlsberg vândute în întreaga lume.
Dar pentru Danemarca, Trump nu reprezintă doar un factor de iritare comercială, ci și o amenințare existențială: președintele SUA a refuzat să excludă recurgerea la forța militară sau la coerciunea economică pentru a acapara Groenlanda, teritoriul semi-autonom al Regatului Danemarcei.
Consensul greu de atins
Danemarca preia președinția într-un moment în care UE se simte asediată de nenumărate crize internaționale, începând cu cea mai apropiată: războiul Rusiei împotriva Ucrainei. De la începutul invaziei, Danemarca a fost un susținător vocal al Ucrainei, devenind unul dintre cei mai mari donatori de ajutor militar. Potrivit Institutului Kiel pentru Economia Mondială, Danemarca a promis individual 8,60 miliarde de euro în arme și muniții, depășind țări mai mari precum Franța, Italia, Spania și Polonia.
Președinția daneză este dornică să intensifice aceste livrări la nivelul UE și să compenseze ajutorul în scădere acordat de administrația Trump. În același timp, este hotărâtă să strângă șurubul asupra Kremlinului pentru a paraliza mașina de război a acestuia.
Aici, președinția are un început dificil: Slovacia a vetat cel de-al 18-lea pachet de sancțiuni din cauza unei dispute fără legătură cu acesta, privind eliminarea treptată a combustibililor fosili ruși. Prim-ministrul Robert Fico a solicitat „compensații” financiare, iar Bruxelles pare să aibă puțin spațiu în bugetul său deja tensionat pentru a satisface această cerere neașteptată.
Danemarca se va confrunta cu un alt veto într-o altă prioritate de vârf: extinderea, pe care programul oficial o definește ca o „necesitate geopolitică”.
Ungaria continuă să blocheze deschiderea negocierilor cu Ucraina, în ciuda concluziei Comisiei că această țară devastată de război a îndeplinit toate criteriile pentru a demara discuțiile. Săptămâna trecută, premierul Viktor Orbán s-a prezentat la summitul UE cu rezultatele unei consultări naționale controversate pentru a-și justifica veto-ul solitar.
Impasul este atât de profund încât oficialii și diplomații au început să ia în considerare ideea separării Moldovei de Ucraina, pentru a permite Moldovei să progreseze în timp ce Ucraina așteaptă.
Nu mai este frugală
Vladimir Putin ar putea fi creditat pentru declanșarea uneia dintre cele mai spectaculoase reinventări politice din istoria recentă a blocului.
În 2020, Mette Frederiksen s-a alăturat unui grup restrâns de lideri cu aceeași viziune pentru a pleda în favoarea disciplinei fiscale și a cheltuielilor prudente în următorul buget multianual, care a fost apoi asociat cu fondul de redresare COVID-19, care a făcut istorie. Astfel a luat naștere „Cvartetul frugal”: Danemarca, împreună cu Țările de Jos, Austria și Suedia, s-au opus viziunii expansioniste susținute de Franța și Europa de Sud.
Cinci ani mai târziu, Frederiksen a schimbat tabăra.
„Ca danezi, vom fi întotdeauna duri în negocierile privind bugetul”, a declarat ea luna trecută. „Dar nu mai este locul nostru în grupul celor patru frugali.”
În opinia ei, războiul Rusiei împotriva Ucrainei a transformat ireversibil ecuația financiară a blocului și a pus reînarmarea deasupra „tuturor celorlalte priorități și principii”. Dacă UE nu reușește să dezvolte capacitățile necesare pentru a se apăra, „atunci jocul s-a terminat”, a avertizat ea.
Frederiksen nu este singura care are această opinie. Ursula von der Leyen a adoptat, de asemenea, o mentalitate care pune securitatea pe primul plan și se așteaptă ca ea să pună cheltuielile pentru apărare în centrul următorului buget multianual (2028-2034), pe care îl va prezenta înainte de vacanța de vară.
Aceasta înseamnă că Danemarca va putea începe dezbaterea privind propunerea de buget, va putea lua pulsul statelor membre și va putea identifica primele linii de fractură. Germania, de exemplu, a exclus deja împrumuturile comune pe o bază permanentă.
„Categoriile pe care le-am avut în trecut există în continuare, adică statele frugale versus restul. Dar grupările se schimbă, se schimbă și componența grupului frugal”, spune Janis Emmanouilidis, director adjunct al European Policy Centre (EPC).
„Multe vor depinde de presiunea exercitată de alte state membre (cum ar fi Danemarca) asupra celor care încă au o abordare foarte frugală.”
Roșu vs verde
Reducerea birocrației a devenit tendința dominantă la Bruxelles. Agenda economică a Comisiei se concentrează în mod direct pe simplificarea reglementărilor, reducerea sarcinilor administrative și facilitarea activității întreprinderilor și a investitorilor.
Pentru mulți lideri, acest impuls puternic ar trebui să se facă în detrimentul Pactului verde. Friedrich Merz din Germania, Giorgia Meloni din Italia și Donald Tusk din Polonia se numără printre cei care solicită în mod deschis abrogarea anumitor legi de mediu.
Danemarca nu este de acord cu această abordare și consideră că tranziția verde poate merge mână în mână cu o economie competitivă, poate stimula prosperitatea și poate crea locuri de muncă de înaltă calitate. Argumentul nu este deloc surprinzător: țara nordică a reușit să stimuleze creșterea economică și inovarea, reducând în același timp rapid emisiile de gaze cu efect de seră și utilizând energie din surse regenerabile, în special parcurile eoliene offshore, pentru a înlocui combustibilii fosili importați.
Ca declarație de intenție, Frederiksen a invitat Colegiul Comisarilor să viziteze Laura Maersk, primul container din lume capabil să navigheze cu metanol verde.
Însă, cu blocul înclinat spre dreapta și reacția negativă împotriva Pactului Verde intensificându-se pe zi ce trece, președinția s-ar putea trezi în curând într-o minoritate din ce în ce mai restrânsă.
Pe model danez
Există un domeniu politic în care Danemarca se află chiar în mainstream: migrația. Datorită clauzei de derogare de la normele UE în materie de migrație, de care beneficiază de zeci de ani, țara a putut să se abată de la normă și să adopte măsuri extrem de restrictive pentru a reduce numărul solicitanților de azil și a menține o populație relativ omogenă.
Inițial controversat, așa-numitul „model danez” a devenit din ce în ce mai popular în întreaga Uniune, câștigând laudele liderilor și atenția factorilor de decizie.
„Ceea ce a realizat Danemarca în ultimii ani este cu adevărat exemplar și, împreună, ne îndreptăm și noi către norme noi și mai stricte în materie de azil în Uniunea Europeană”, a declarat recent Merz.
Comisia a renunțat la ezitările sale de lungă durată și este acum pe deplin implicată în explorarea „soluțiilor inovatoare” pentru gestionarea migrației ilegale, inclusiv construirea de centre de deportare în țări îndepărtate pentru transferul solicitanților respinși.
Copenhaga se simte justificată și este dornică să-și folosească președinția pentru a avansa procesul, chiar dacă externalizarea rămâne afectată de probleme logistice, financiare și juridice.
„Modelul danez de control al migrației este promovat ca un model de referință și demn de imitat, deoarece are ca scop descurajarea solicitanților de azil să vină”, a declarat Céline Mias, directoare pentru UE la Consiliul Danez pentru Refugiați (DRC).
„Vânturile politice se pot schimba, dar valorile și obligațiile noastre față de statul de drept și față de solicitanții de azil și refugiați nu trebuie să se schimbe.”
