De ce a fost posibilă doborârea dronei din Estonia, dar nu și din România. MApN: În Estonia drona a stat 26 de minute VIDEO
Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a comparat, în cadrul conferinței de presă a MApN de astăzi, situaţia dronei din Estonia, care a fost doborâtă de militarii români în urmă cu câteva zile şi a explicat că acolo ţinta aeriană a stat 26 de minute în zona de supraveghere.
El a explicat că drona a fost doborâtă printr-un procedeu care nu este specific, aeronava s-a poziţionat sub dronă şi a tras de acolo pentru a minimiza orice risc.
Situaţia operaţională este cu totul şi cu totul diferită, arată MApN
Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, de ce militarii români doboară drone în alte state, cum a fost cazul din Estonia de zilele trecute,dar nu şi la noi în ţară.
”Situaţia operaţională este cu totul şi cu totul diferită. În Estonia, ţinta aeriană respectivă a stat 26 de minute în zona de supraveghere a radarelor dislocate acolo şi a fost în procedură de angajare 22 de minute avionul până ce a doborât ţinta. Şi a doborât-o printr-un procedeu care nu este specific, respectiv angajare de jos, de sub dronă, astfel încât să minimizeze orice risc. Deci racheta care a plecat de pe avion nu exista probabilitatea să lovească nimic pe suprafaţă”, a afirmat Gheorghe Maxim.
Întrebat de ce acest lucru nu este posibil şi în cazul dronelor care intră în spaţiul aerian al României, locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite a răspuns că a evoluat prea puțin în spațiul aerian românesc.
”Evoluează prea puţin în spaţiul aerian, au o suprafaţă efectivă de reflexie radar mult mai mică decât drona ucraineană din Lituania şi Estonia şi înălţimea de evoluţie este de ordinul sutelor de metri”, a spus acesta.
MApN: Nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spaţiul aerian al unei ţări vecine
Locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite, generalul de brigadă Gheorghe Maxim, a afirmat că militarii nu pot trage cu un proiectil dacă există riscul ca acesta să violeze spaţiul aerian al unei ţări vecine şi a adăugat că România are o limitare privind utilizarea armelor şi a dispozitivelor din dotarea armatei în spaţiul aerian al unei alte ţări.
Gheorghe Maxim a fost întrebat, vineri, într-o conferinţă de presă, de ce nu acţionăm atunci când drona ajunge în spaţiul aerian românesc.
”Prima limitare pe care o avem este o limitare legală, respectiv faptul că nu putem să executăm foc astfel încât proiectilul să violeze spaţiul aerian al unei ţări vecine. Ştim că Ucraina este în război, dar România este într-o situaţie de pace şi nu putem lansa un proiectil care să ajungă în spaţiul aerian al Ucrainei. Pentru a angaja o ţintă aeriană este nevoie de un anumit timp care presupune detecţie, identificare, clasificare, luarea deciziei pentru combatere şi angajarea acesteia. Timpul la dispoziţie pe care l-am avut, patru minute, a fost extrem de scurt”, a afirmat Gheorghe Maxim.
Sistemele de apărare, proiectate și realizate înainte de 2023
El a mai fost întrebat dacă avem un sistem care să apere acea zonă sau alte zone din ţară.
”Avem un sistem care asigură supravegherea spaţiului aerian al României şi spaţiul aerian adiacent României, în limita posibilităţilor tehnice, pentru că sistemele de supraveghere a spaţiului aerian sunt performante. Avem sisteme de apărare aeriană cu baza la sol, care sunt proiectate şi realizate înainte de 2023, când a demarat acest război al dronelor. Şi România are o preocupare permanentă ca să îşi îmbunătăţească sistemul de angajare şi de combatere a unor astfel de ameninţări aeriene”, a mai transmis locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
Întrebat dacă interesul Ucrainei este mai important decât apărarea ţării, în condiţiile în care exista riscul ca un proiectil să ajungă în ţara vecină, generalul de brigadă a răspuns: ”Vă pot spune doar că eu şi toţi care îmi sunt subordonaţi acţionăm în limitele prevederilor legale aplicabile în România”.
El a mai afirmat că România are o limitare privind utilizarea armelor în spaţiul aerian al unei alte ţări.
”Vă informez că în cadrul Ministerului Apărării Naţionale este o preocupare permanentă pentru adaptarea cadrului legislativ aplicabil pe timp de pace, pentru că suntem pe timp de pace, pentru a putea angaja şi limita astfel de situaţii cum a fost cea din această noapte. (…) Avem o limitare privind utilizarea armelor şi dispozitivelor din dotarea armatei în spaţiul aerian al unei alte ţări. (…) Pentru a angaja o astfel de ameninţare este nevoie de un timp de detecţie, de analiză şi de decizie”, a mai declarat locţiitorul comandantului Comandamentului Forţelor Întrunite.
