De ce se îneacă oamenii în Marea Neagră. Cercetările efectuate în ultimii ani pe litoralul românesc indică faptul că decesele survenite prin înec, în perioadele cu valuri, sunt cauzate în totalitate de ceea ce literatura de specialitate numește curenți rip sau de ruptură, un fenomen cvasi-necunoscut de către publicul larg.
Statisticile autorităților române arată că 30 de persoane mor anual pe litoralul Mării Negre, în medie, din cauza acestor curenți.
Informația apare într-un studiu complex desfășurat în ultimii ani pe zeci de kilometri de plaje de pe litoralul românesc și coordonat de Florin Tătui, cercetător conferențiar universitar doctor la Facultatea de Geografie a Universității din București și membru al Stațiunii de Cercetări Marine și Fluviale Sfântu Gheorghe a Universității din București.
Studiul se numește RORIP, iar informații despre curentul puțin cunoscut sunt predate în ultimii 10 ani la Facultatea de Geografie din București.
Caracteristica principală a curenților de ruptură este că sunt orientați dinspre plajă spre larg, iar efectul generat este tragerea în larg a oamenilor prinși, nu scufundarea lor.
Principala cauză a apariției curenților rip sunt „breșe ale topografiei submerse”. Mai precis, locurile în care se formează canale la fundul mării, iar apa se retrage cu viteză mai mare înspre larg determinând o turbulență de suprafață pe sectoare de câțiva metri.
În condițiile în care valurile se sparg, deci atunci când avem, să spunem, o furtună ușoară în care turiștii pot să intre în apă, deci nu este arborat steagul roșu al salvamarilor, valurile creează un anumit gradient de presiune care este orientat către larg, iar acest gradient practic se descarcă apoi către mare în zona cu cea mai mică rezistență.
Și de cele mai multe ori zona aceasta cu cea mai mică rezistență este reprezentată de anumite breșe, anumite canale de scurgere în relieful sumers”, explică conferențiarul Tătui.
Într-o filmare cu rol explicativ a fost folosită vopsea ecologică stridentă pentru a evidenția traseul curenților rip:
Click to display the embedded YouTube video
Majoritatea covârșitoare a oamenilor care se îneacă la Marea Neagră sunt prinși în curenți rip în timpul furtunilor, atunci când ignoră interdicția de a intra în apă, arborată de salvamari. Ce se întâmplă, mai precis, este că oamenii se panichează din cauza vitezei cu care sunt trași în larg, încearcă să înoate spre țărm, obosesc, sunt copleșiți fizic și sunt trași la fund în apele învolburate.
Echipa coordonată de Tătui a elaborat și un ghid succint destinat turiștilor care merg la Marea Neagră.
„În cazul nefericit în care sunteți prinși de un astfel de curent rip și simțiți că sunteți trași către larg, în primul rând trebuie să rămâneți calmi, să nu vă agitați și să încercați cât mai mult posibil să plutiți. Spuneam mai devreme că acești curenți nu ne trag la fund, ci plutim în cadrul lor către larg, cu viteze destul de mari. În al doilea rând, încercați să agitați mâinile și să strigați după ajutor, către cele mai apropiate persoane sau către salvamarul de pe plajă.
Mai mult decât atât, este foarte, foarte important ca în cazul în care dorim să ajutăm pe cineva care se află în pericol, să nu devenim și noi o victima a acestor curenți. În acest sens, primul lucru este să anunțăm salvamarul despre un posibil caz de înec. În al doilea rând, dacă decidem să mergem să salvăm persoana respectivă, trebuie să ne asigurăm întotdeauna că avem lângă noi un obiect plutitor”, sfătuiește profesorul.
„Sectoarele de plajă cel mai afectate de dezvoltarea curenților rip pe țărmul românesc al Mării Negre sunt reprezentate de plajele Eforie Nord, Costinești, sectorul 2 Mai, sectorul Jupiter-Venus și de bariera din sectorul Saturn.
Din păcate, în medie, în fiecare an, pe plajele românești aproximativ 30 de persoane decedează din cauza înecului provocat de acești curenți rip”, precizeză Tătui.