Deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB după primele nouă luni din 2026. Veniturile bugetare au crescut
Ministerul Finanțelor a anunțat că deficitul bugetar a scăzut la 3,82% din PIB în primele nouă luni din 2026. Este o scădere de 1,53% față de raportarea anterioară. Veniturile au crescut cu 11,8%, în timp ce cheltuielile bugetare au crescut cu 5,5% față de anul trecut.
Deficitul bugetar a scăzut
Execuția bugetului general consolidat în primele nouã luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,52 mld lei, respectiv 3,82% din PIB fațã de deficitul de 102,47 mld lei, respectiv 5,35% din PIB aferent celor nouã luni ale anului 2025, înregistrând o diminuare semnificativã de 1,53 puncte procentuale.
Veniturile totale au însumat 522,07 mld. lei în primele 9 luni ale anului 2026, în creștere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca procent din PIB, veniturile în primele 9 luni ale anului 2026 au înregistrat o creștere cu 1,03 puncte procentuale fațã de aceeași perioadã a anului 2025, de la 24,4% din PIB la 25,4% din PIB.
Cheltuielile totale în sumã de 600,59 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele 9 luni ale anului 2026 au înregistrat o scãdere cu 0,5 puncte procentuale fațã de aceeași perioadã a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB.
Veniturile la buget
Veniturile totale au însumat 522,07 mld lei în primele noua luni ale anului 2026, în creștere cu 11,8% (an/an). Exprimate ca pondere în PIB veniturile totale au avansat cu 1,03 puncte procentuale, susținute atât de veniturile fiscale – cu precãdere TVA, cât și de fondurile europene.
Încasãrile din impozitul pe salarii și venit au totalizat 47,27 mld lei, înregistrând o creștere de 7,8% (an/an).
Contribuțiile de asigurãri au înregistrat 165,40 mld lei, în creștere cu 6,8% (an/an), peste dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția acestor încasãri reflectã extinderea bazei de impozitare reglementatã prin Legea nr. 141/2025, precum și încasãrile aferente Declarației unice.
Încasãrile din impozitul pe profit au însumat 30,13 mld lei, consemnând o creștere de 8,7% (an/an).
Încasãrile nete din TVA au fost de 18,27 mld lei, în creștere cu 24,8% (an/an). Dinamica a fost influențatã de modificarea cotelor de TVA prevãzutã de Legea nr. 141/2025.
Veniturile din accize au însumat 36,55 mld lei, în creștere cu 2,4% (an/an). Evoluția lunarã a încasãrilor din accize prezintã în general o volatilitate mai ridicatã, determinatã de politica operatorilor economici de antrepozitare fiscalã a produselor accizabile.
Încasãrile din impozite și taxe pe proprietate au însumat 11,80 mld lei, în creștere cu 29,9% (an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 37,87 mld lei, consemnând o contracție de 7,9%, influențatã parțial și de încasãrile suplimentare din perioada similarã a anului 2025 – venituri din ajutoare de stat recuperate, de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Bani de la UE
Sumele rambursate de Uniunea Europeanã în contul plãților efectuate și donații au totalizat 48,79 mld lei, în creștere cu 39,3% (an/an), din care sumele aferente asistenței financiare nerambursabile alocate pentru PNRR au fost de 22,69 mld lei (de 2,2 ori nivelul din perioada similarã a anului 2025).
Creșterea se datoreazã modificãrilor operate asupra Planului Național de Redresare și Reziliențã, precum și accelerãrii absorbției în contextul intrãrii în perioada finalã de implementare a acestuia.
Cheltuielile bugetare
Cheltuielile totale în sumã de 600,59 mld lei, au crescut în termeni nominali cu 5,5% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca procent din Produsul Intern Brut, cheltuielile în primele nouã luni ale anului 2026 au înregistrat o scãdere cu 0,5 puncte procentuale fațã de aceeași perioadã a anului 2025, de la 29,7% din PIB la 29,2% din PIB.
Cheltuielile de personal au însumat 122,14 mld lei, în scãdere cu 4,54 mld lei fațã de aceeași perioadã a anului precedent pe fondul reducerilor unor sporuri pentru unele categorii de personal bugetar, precum și a mãsurilor de limitare a cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintã un nivel de 5,9% din PIB, cu 0,7 puncte procentuale mai mici fațã de aceeași perioadã a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 77,34 mld lei, în creștere cu 8,9% comparativ cu aceeași perioadã a anului precedent, creștere determinatã de plãți mai mari în domeniul sãnãtãții.
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 50,63 mld lei, cu 10,69 mld lei mai mari fațã de aceeași perioadã a anului precedent. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile reprezintã un nivel de 2,5% din PIB.
Cheltuielile cu asistența socialã au fost de 187,93 mld lei, menținându-se la nivelul din aceeași perioadã a anului precedent (+0,04%), ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele mãsuri fiscal-bugetare. Plãțile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electricã și gaze naturale au fost de 1,27 mld lei.
Cât s-a cheltuit pentru investiții
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 9,53 mld lei, în principal, aceastã sumã reprezintã subvenții pentru transportul de cãlãtori, sprijinirea producãtorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electricã și gaze naturale al consumatorilor noncasnici ( 242,49 mil lei).
Alte cheltuieli au fost de 10,36 mld lei, în scãdere cu 2,43 mld lei fațã de aceeași perioadã a anului precedent, ținând cont de mãsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele mãsuri fiscal-bugetare. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despãgubiri civile și sumele aferente titlurilor de platã emise de Autoritatea Naționalã pentru Restituirea Proprietãților.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în creștere cu 25,17 mld lei fațã de aceeași perioadã a anului trecut, respectiv de la 82,62 mld lei la 107,77 mld lei, din care 70,68% reprezintã valoarea plãților pentru proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021-2027, finanțate din sumele reprezentând asistențã financiarã nerambursabilã aferentã PNRR, precum și cele finanțate din sumele aferente componentei de împrumut a PNRR.
Fondurile europene
Execuția bugetarã la nivelul ordonatorilor principali de credite din bugetul de stat (date operative 14 octombrie 2026)
Pânã la 14 octombrie 2026, ministerele și celelalte instituții publice centrale au efectuat plãți de 76,57 mld. lei pentru proiectele finanțate din fonduri europene și din Planul Național de Redresare și Reziliențã. Acestea reprezintã 64,6% din creditele bugetare de 118,61 mld. lei aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2026 și actualizate în cursul anului.
Pe surse de finanțare, execuția se prezintã astfel:
· PNRR: plãți de 44,63 mld. lei, cu un grad de realizare de 74,2%. La componenta de granturi s-au plãtit 28,71 mld. lei (69,9%), iar la componenta de împrumuturi 15,91 mld. lei (83,6%).
· Fonduri europene nerambursabile: plãți de 31,94 mld. lei, cu un grad de realizare de 54,6%. Execuția include și fondurile europene pentru agriculturã (aferente plãților directe), ale cãror plãți se concentreazã, potrivit calendarului specific, în ultimele luni ale anului.
Plățile din buget și încasările din PNRR
Investițiile și reformele din PNRR sunt finanțate de la bugetul de stat, granturile aferente plãților fiind reîntregite la bugetul de stat din sumele primite de la Comisia Europeanã pe cererile de platã validate. Pentru sumele rãmase de încasat, reîntregirea depinde de validarea cererilor de platã nr. 5 și nr. 6, ultimele din PNRR.
Orice sumã nevalidatã din componenta de granturi va avea impact direct asupra deficitului, întrucât cheltuielile realizate nu vor mai fi acoperite din sumele nerambursabile aferente PNRR și rãmân în sarcina bugetului național.
Pânã la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 mld. lei, în timp ce plãțile pentru proiectele finanțate din granturi au fost de 27,19 mld. lei. Sumele împrumutate prin PNRR nu sunt venituri bugetare, ci o sursã de finanțare a deficitului bugetar, mai ieftinã decât împrumuturile de pe piațã; plãțile din aceastã componentã, de 15,74 mld. lei (30 septembrie) se reflectã integral în deficit, indiferent de momentul încasãrii tranșelor.
România a încasat pânã în prezent din PNRR 13,27 mld. euro, aproximativ douã treimi din valoarea Planului: 8,95 mld. euro granturi și 4,32 mld. euro împrumuturi. Suma include și cei 301,2 mil. euro încasați la 9 octombrie 2026 pentru țintele și jaloanele suspendate din cererea de platã nr. 3. Mai sunt de încasat 6,43 mld. euro:
· 2,08 mld. euro din cererea de platã nr. 5, aflatã în evaluare la Comisia Europeanã;
· 4,35 mld. euro din cererea de platã nr. 6, cererea finalã, depusã la 30 septembrie 2026. Decizia Comisiei este așteptatã pânã la 20 noiembrie 2026.
Bugetul pe anul 2026 a fost construit pe ipoteza atragerii integrale a finanțãrilor PNRR programate pentru acest an, în corelare cu cheltuielile planificate pentru investiții și reforme. Prin urmare, încasarea sumelor din cererile de platã nr. 5 și nr. 6 este determinantã pentru acoperirea cheltuielilor deja efectuate și pentru respectarea țintei de deficit. Plãțile pentru ținte și jaloane care nu vor fi validate de Comisia Europeanã nu vor mai putea fi recuperate din PNRR și vor trebui acoperite din bugetul național.
Evaluare investiție cu investiție, ca bazã pentru rectificare și pentru bugetul pe 2027
Ministerul Finanțelor a solicitat Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene și ordonatorilor de credite actualizarea și consolidarea informațiilor privind situația financiarã a PNRR. Este vorba despre sumele care vor fi efectiv încasate, cheltuielile deja efectuate, obligațiile rãmase de platã și investițiile care necesitã continuarea finanțãrii. Aceste date vor sta la baza deciziilor privind rectificarea bugetarã din acest an și a fundamentãrii bugetului pentru 2027.
Pentru rectificarea bugetarã și bugetul pe anul 2027, creditele bugetare destinate proiectelor PNRR vor fi corelate cu tranșele de platã rãmase de încasat și cu plãțile care pot fi efectiv realizate pânã la 31 decembrie 2026. Cererea de platã nr. 6 este ultima tranșã a Planului. Plãțile aferente investițiilor din Plan nefinalizate în cadrul contractelor de finanțare, care nu pot fi efectuate în acest an, vor fi programate în anii urmãtori, în limita spațiului fiscal disponibil.
Pentru construcția bugetului pe anul 2027, punctul de plecare îl reprezintã obligațiile deja asumate: nivelul cheltuielilor curente cu caracter permanent (personal, asistențã socialã, dobânzi), impactul bugetar al actelor normative adoptate care intrã în vigoare sau produc efecte în 2027, restul de platã din contractele încheiate în cadrul PNRR, angajamentele legale aferente investițiilor publice aflate în execuție, precum și angajamentele asumate prin instrumentul european SAFE pentru apãrare, pentru care în primele nouã luni ale anului 2026 s-au efectuat plãți de 6,34 mld. lei. Evaluarea acestor obligații, alãturi de continuarea consolidãrii fiscale, va determina spațiul disponibil pentru noi cheltuieli în anul 2027.
„România nu mai poate mãsura succesul investițiilor publice doar în miliarde de euro anunțate, contracte semnate sau jaloane bifate. Trebuie sã mãsurãm ce am construit efectiv cu acești bani, ce am schimbat în funcționarea statului și ce beneficii concrete au ajuns la cetãțeni și în economie.
În primele nouã luni ale anului am redus deficitul bugetar cu 1,53 puncte procentuale fațã de anul trecut și, în același timp, am crescut investițiile publice cu peste 25 de miliarde de lei, pânã la aproape 108 miliarde de lei. Este dovada cã disciplina bugetarã și dezvoltarea nu se exclud. Dimpotrivã, una fãrã cealaltã nu poate fi sustenabilã.
Dar trebuie sã avem curajul sã spunem și ce urmeazã. Nu putem continua sã angajãm cheltuieli astãzi și sã lãsãm nota de platã guvernelor și generațiilor de mâine. Nu putem confunda absorbția fondurilor europene cu dezvoltarea și nici îndeplinirea formalã a unor jaloane cu reforma realã a statului.”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
