Demisia lui Iohannis, la CCR! Magistrații Curții Constituționale au decis. Ilie Bolojan este noul președinte interimar UPDATE

Curtea Constituţională a României (CCR) se reuneşte marţi, 11 februarie, pentru a constata vacanţa funcţiei şi existenţa împrejurărilor care justifică interimatul in exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, anunţă instituţia după demisia lui Iohannis.

UPDATE: Ilie Bolojan este noul președinte interimar, până la alegeri

Judecătorii constituționali au emis marți o hotărâre pentru ca Ilie Bolojan să poată prelua interimar funcția de președinte al României. Tot în cursul zili de astăzi, preşedintele Senatului, Ilie Bolojan, se va suspenda din PNL, având în vedere că preşedintele României nu are voie să fie membrul niciunui partid politic.

De acum, interimarul Bolojan va avea toate atribuţiile preşedintelui României, cu excepţia dizolvării parlamentului, a mesajelor adresate parlamentului şi nu poate iniţia un referendum.

Știrea inițială: 

Şedinţa este programată să aibă loc de la ora 13.00.

Demisia lui Iohannis, la CCR! Curtea Constituțională se reunește marți pentru a constata vacanța funcției de președinte al României

CCR a primit luni seară cererea de a constata vacanţa funcţuiei de preşedinte după ce preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia. Interimatul va fi asigurat de Ilie Bolojan, care şi-a anunţat deja suspendarea de la conducerea PNL. Preşedintele Klaus Iohannis va pleca de la Palatul Cotroceni miercuri, 12 februarie.

Potrivit articolului 97 din Constituţie, vacanta funcţiei de Preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces.

Ilie Bolojan preia interimatul

Preşedintele Senatului, liderul liberal Ilie Bolojan va asigura interimatul la Cotroceni după ce preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia, urmând să plece dn funcţie începând cu data de 12 februarie.

Conform articolului 98 din Constituţie, ”dacă funcţia de Preşedinte devine vacantă ori dacă Preşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor”.

Documentul demisiei a ajuns și în Parlament

Demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României, anunțată luni, 10 februarie la prânz a a fost înaintată luni după-amiază celor două camere ale Parlamentului, atât la Senat, cât și la Camera Deputaților. Cu toate că a fost scrisă luni, în textul trimis de Administrația Prezidențială este stipulat faptul că aceasta intră în vigoare din 12 februarie 2025.

Administrația Prezidențială a transmis, luni, conducerii celor două Camere al Parlamentului demisia lui Klaus Iohannis din funcția de președinte al României, ”începând cu data de 12 februarie 2025”.

”În acest context, vă adresez rugămintea de a dispune inițierea procedurilor constituționale și legale aplicabile”, se arată în acest document.

Ce scrie de fapt în actul transmis de Administrația Prezidențială Senatului și Camerei Deputaților

Ce scrie în documentul care anunță plecarea din funcție a lui Klaus Iohannis:

”Eu, Klaus Werner Iohannis, Președintele României, demisionez din funcția de Președinte al României începând cu data de 12 februarie 2025.

București,
Palatul Cotroceni
10 februarie 2025”

Vezi documentul aici documentul cu demisia lui Klaus Iohannis.

Iohannis și-a anunțat demisia luni la prânz

Preşedintele Klaus Iohannis şi-a anunţat demisia din funcţia de preşedinte al României imediat după ce s-a pus în mişcare procedura de suspendare a Preşedintelui.

El a spus că a aluat această decizie pentru a scuti România şi pe cetăţenii români de o criză politică, ”de această evoluţie inutilă şi negativă”.

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României, evitând, astfel, o posibilă suspendare a sa, despre care a spus că ar fi „un demers inutil”.

„Astăzi, în Parlamentul României, s-a pus în mișcare procedura de suspendare a Președintelui. Este un demers inutil pentru că, oricum, peste puține luni aș fi plecat din funcție după alegerea noului Președinte. Este un demers nefondat, pentru că niciodată, repet, niciodată, n-am încălcat Constituția. Și este un demers păgubos, pentru că de aici toată lumea pierde, nimeni nu câștigă. Peste puține zile, în Parlamentul României s-ar fi votat suspendarea mea și România va intra în criză pentru că se declanșează referendumul de demitere a Președintelui. Acest întreg demers va avea efecte în plan intern și va avea efecte, din păcate, și în plan extern.

În plan intern, referendumul va fi unul eminamente negativ. Societatea va fi divizată, unii vor fi de acord, alții nu vor fi de acord. Toată discuția va fi una axată doar pe negativ. Întreaga societate va fi bulversată. Nu se va mai discuta despre alegerile prezidențiale care vor veni. Nu se va discuta despre cum va merge România mai departe. Candidații nici măcar nu vor putea să-și prezinte ideile în acest amalgam negativ.În plan extern, efectele vor fi de durată și foarte negative. Nu va înțelege absolut nimeni dintre partenerii noștri de ce România își demite Președintele după ce, de fapt, a început deja procedura pentru alegerea noului Președinte. Nu va înțelege absolut nimeni ce rost are un astfel de demers când Președintele în funcție va pleca oricum. Mai pe românește, vom fi efectiv de râsul lumii.Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”, a anunțat, luni, Klaus Iohannis.

Pașii de după demisie

Fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean,  a explicat luni ce urmează după anunțarea demisiei de către Klaus Iohannis.

Curtea Constituțională trebuie să constate vacanța funcției și să trimisă o scrisoare la Guvern și la Parlament pentru a se stabili cine îndeplinește funcția de președinte interimar.

Potrivit Constituției, funcția de președinte aceasta poate fi îndeplinită de către președintele Senatului sau președintele Camerei Deputaților, dar nu este o ordine obligatorie. Dacă președintele Senatului refuză, poate să fie președintele Camerei Deputaților, a precizat Zegrean pentru Agerpres.