Diana Tușa (PSD), după confirmarea de către Consiliul Europei a modificărilor la legea ”pornografiei infantile”: Protejăm adolescenții, dar avem toleranță zero pentru exploatare!
Diana Tușa, deputată PSD, a anunțat recent într-o postare pe Facebook că modificările propuse prin inițiativa legislativă pentru actualizarea reglementărilor privind pornografia infantilă, PL-x nr. 489/2026, au fost confirmate în raportul recent publicat de Consiliul Europei. Acest raport analizează măsurile adoptate în urma recomandărilor anterioare privind combaterea infracțiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC).
Proiectul de lege propune o modernizare a cadrului legal, care depășește simpla schimbare de terminologie și se aliniază standardelor europene, reflectând realitățile mediului digital. Inițiativa întărește protecția penală împotriva abuzului și exploatării sexuale a minorilor, introducând totodată garanții clare pentru situațiile neexploatatoare între minori, evitând sancțiuni disproporționate.
Recomandările Consiliului Europei includ eliminarea termenului „pornografie infantilă” în favoarea noțiunii „child sexual abuse material” (CSAM), adoptarea unei definiții legale clare și reglementarea expresă a situațiilor în care minorii nu trebuie trași la răspundere penală pentru conduite neexploatatoare, aspecte integrate în proiectul PL-x nr. 489/2026.
„Modificările aduse prin inițiativa legislativă de modificare a actualei reglementări a ”pornografiei infantile” – PL-x nr. 489/2026, confirmate prin raportul Consiliului Europei publicat ieri, raport care evaluează măsurile luate ca răspuns la recomandările anterioare privind combaterea infracțiunilor sexuale împotriva copiilor facilitate prin intermediul tehnologiilor informației și comunicațiilor (TIC) – link în primul comentariu.
Este exact ceea ce am susținut de la început: modificarea art. 374 din Codul penal nu reprezintă doar o schimbare de terminologie, ci o modernizare necesară a incriminării, prin raportare la standardele europene, la realitatea mediului digital și la necesitatea protejării efective a minorilor. Mai mult, proiectul consolidează protecția penală împotriva faptelor grave de abuz și exploatare sexuală, dar introduce și #garanții clare pentru situațiile neexploatatoare dintre minori, evitând o reacție penală disproporționată. Condamnăm infractorii, nu minorii!
Pe scurt, recomandările privesc renunțarea la terminologia de „pornografie infantilă”, utilizarea noțiunii de child sexual abuse material – CSAM, introducerea unei definiții legale adecvate și reglementarea expresă a situațiilor în care minorii #nu trebuie trași la răspundere penală pentru conduite neexploatatoare. Adică exact ceea ce prevede PL-x nr. 489/2026″, anunță vicepreședintele PSD.
Schimbarea terminologiei în legislație
Comitetul de la Lanzarote a recomandat înlocuirea termenului „child pornography” din legislație și politici publice cu „child sexual abuse material” (CSAM), datorită faptului că termenul anterior poate minimiza gravitatea infracțiunilor. Proiectul legislativ răspunde acestei recomandări prin substituirea expresiei „pornografie infantilă” cu „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”, reflectând natura reală a faptelor.
„Mai jos, iată cum am răspuns #deja prin proiectul de lege, recomandărilor europene:
1. Înlocuirea sintagmei „pornografie infantilă” cu „materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”
Comitetul de la Lanzarote a invitat România să nu mai utilizeze, în viitoarele instrumente legislative și politici publice, termenul „child pornography”, ci termenul „child sexual abuse material” — CSAM, pentru materialele care prezintă acte de abuz sexual asupra copiilor sau care se concentrează asupra organelor genitale ale copilului. Comitetul a arătat că folosirea termenului „child pornography” poate diminua gravitatea infracțiunilor la care acesta se referă și a invitat România să introducă o definiție a CSAM. (p. 4)
Propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin înlocuirea denumirii marginale actuale, „pornografie infantilă”, cu denumirea „operațiuni cu materiale ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor”. Noua formulare exprimă mai corect natura faptei: minorul nu este participant la un material pornografic, ci #victima unei conduite de abuz sau exploatare sexuală”, arată oficialul.
Definiția legală a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor
Pe lângă modificarea terminologiei, Comitetul a solicitat introducerea unei definiții legale pentru CSAM. Proiectul de lege propune o definiție clară, care asigură previzibilitatea normei penale și delimitează aceste materiale de alte forme de conținut sexual sau obscen. Totodată, definiția include materiale manipulate sau generate prin mijloace informatice, adaptându-se la contextul digital actual.
„2. Introducerea unei definiții legale a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor
Comitetul de la Lanzarote a invitat România nu doar să utilizeze terminologia de „child sexual abuse material” — CSAM, ci și să introducă o definiție a acestei categorii de materiale. (p. 4)
Propunerea legislativă introduce o definiție a materialelor ce conțin abuzuri sexuale asupra minorilor, asigurând claritatea și previzibilitatea normei penale. Definiția permite delimitarea conduitei incriminate de alte forme de conținut sexual sau obscen și adaptează textul la realitățile mediului digital, inclusiv la materiale manipulate, generate ori simulate credibil prin mijloace informatice”, a explicat Diana Tușa.
Excluderea răspunderii penale pentru anumite situații între minori
Raportul recomandă să nu fie urmărit penal un copil care deține propriile imagini sau videoclipuri sexuale auto-generate, sau care deține astfel de materiale ale altor copii cu consimțământul informat al acestora, ori primește pasiv asemenea materiale fără solicitare activă. Proiectul legislativ introduce cauze speciale de nepedepsire pentru aceste situații, prevenind sancționarea disproporționată a conduitelor neexploatatoare, private sau pasive.
„3. Reglementarea expresă a situațiilor în care minorii #nu trebuie trași la răspundere penală
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României să se asigure că un copil nu este urmărit penal atunci când deține propriile imagini sau videoclipuri sexuale auto-generate, când deține imagini sau videoclipuri auto-generate ale unui alt copil cu consimțământul informat al acestuia ori când primește pasiv asemenea materiale, fără să le fi solicitat în mod activ. (p. 4-5)
Propunerea legislativă răspunde acestei recomandări prin introducerea unor cauze speciale de nepedepsire, aplicabile în situații strict delimitate. Soluția nu reduce protecția penală a minorilor, ci evită sancționarea disproporționată a unor conduite neexploatatoare, private sau pasive, care nu au gravitatea specifică abuzului sexual asupra minorilor”, a adăugat deputatul PSD.
Transmiterea voluntară și consensuală între minori apropiați ca vârstă
Comitetul de la Lanzarote recomandă ca transmiterea voluntară și consensuală a imaginilor sexuale auto-generate între minori apropiați ca vârstă să nu fie urmărită penal. Proiectul prevede cauze de nepedepsire pentru astfel de situații, stabilind o diferență maximă de vârstă de trei ani între minori. Acest criteriu diferențiază interacțiunile neexploatatoare de cele care pot indica abuz sau vulnerabilizare.
„4. Transmiterea voluntară și consensuală între minori apropiați ca vârstă
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României să se asigure că un copil nu este urmărit penal pentru transmiterea propriilor imagini sau videoclipuri sexuale către un alt copil, atunci când transmiterea este voluntară, consensuală și destinată exclusiv uzului privat. (p. 5-6)
Propunerea legislativă reglementează cauzele de nepedepsire pentru situațiile dintre minori apropiați ca vârstă, cu acordul minorului destinatar și fără intenția distribuirii materialului către alte persoane. Diferența maximă de vârstă de 3 ani oferă un criteriu obiectiv pentru delimitarea situațiilor neexploatatoare de cele care pot indica un raport de abuz sau vulnerabilizare”, a continuat aceasta.
Urmărirea penală a minorilor ca ultimă soluție
Recomandările europene subliniază că urmărirea penală a minorilor pentru distribuirea imaginilor sau videoclipurilor sexuale auto-generate ale altor copii trebuie să fie o măsură de ultim resort, aplicabilă doar în cazurile ce intră în sfera abuzului sexual asupra minorilor. Proiectul legislativ permite sancționarea faptelor grave, precum distribuirea neconsensuală, constrângerea, șantajul sau exploatarea, promovând totodată o analiză proporțională a contextului și gravității în interacțiunile dintre minori.
„5. Urmărirea penală a minorilor ca soluție de ultim resort
Comitetul de la Lanzarote a solicitat României ca distribuirea sau transmiterea de către copii a imaginilor ori videoclipurilor sexuale auto-generate ale altor copii să fie urmărită penal numai ca ultimă soluție, atunci când materialele intră în sfera celor privind abuzul sexual asupra minorilor. (p. 6)
Propunerea legislativă nu exclude răspunderea penală în cazurile grave, dar permite evitarea unei reacții penale excesive în situațiile cu gravitate redusă. Faptele care implică distribuire neconsensuală, constrângere, șantaj, umilire, exploatare sau consecințe grave rămân sancționabile, însă conduita dintre minori trebuie analizată proporțional, în funcție de context și gravitate”, a conchis deputata.
Aceste clarificări au fost oferite pentru a detalia conținutul proiectului de lege și pentru a răspunde acuzațiilor nefondate apărute în spațiul public. Inițiativa nu dezincriminează pornografia infantilă, ci consolidează cadrul legal împotriva formelor grave de abuz sexual asupra copiilor, mai spune Diana Tușa.
„Am detaliat în speranța că toți cei care, fără să citească un rând din ce prevede proiectul legislativ, aruncă tot felul de minciuni în spațiul public. NU dezincriminăm pornografia infantilă, dimpotrivă legea devine mai dură pentru formele grave de abuz sexual asupra copiilor!
Protejăm adolescenții, dar avem toleranță zero pentru exploatare! Pentru că scopul nu este pedepsirea adolescenței, ci combaterea fermă a exploatării. Iar legea trebuie să fie clară în privința diferențelor dintre ABUZ și INTERACȚIUNILE FIREȘTI ÎNTRE ADOLESCENȚI”, a mai transmis deputata PSD.
