Discuțiile aliate privind trimiterea forțelor europene de menținere a păcii pentru a proteja Ucraina, ca parte a unui posibil acord de pace cu Rusia, au stârnit reacții negative în Germania, o țară încă marcată de trecutul său militarist nazist, chiar dacă perspectiva rămâne îndepărtată, arată Reuters.
Astfel, Germania este divizată în privința ideii de a trimite forțe de menținere a păcii în Ucraina, iar extrema dreaptă acuză guvernul de „iresponsabilitate”. Desfășurarea trupelor este dificilă din cauza trecutului istoric al Germaniei, în timp ce Merz este mai puțin ferm decât Macron și Starmer în privința unei eventuale intervenții militare, mai scrie Reuters.
Cancelarul Friedrich Merz s-a arătat deschis participării Germaniei la o eventuală misiune de menținere a păcii în Ucraina, subliniind însă că o astfel de decizie ar necesita coordonarea cu partenerii europeni și cu propria sa coaliție.
El a menționat, de asemenea, că orice desfășurare de trupe ar necesita probabil un mandat al Bundestagului, o provocare pentru un cancelar a cărui numire a fost votată abia la a doua încercare. Rusia se opune cu vehemență desfășurării oricăror trupe ale alianței NATO și nu este deloc clar cum ar putea funcționa o astfel de forță.
Alice Weidel, lidera partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a acuzat conservatorii lui Merz de belicism pentru că au luat în considerare ideea trupelor terestre, calificând-o drept „periculoasă și iresponsabilă”.
Chiar și ministrul de externe al lui Merz, Johann Wadephul, a avertizat că trimiterea de trupe în Ucraina „ne-ar copleși probabil”.
În Germania există neliniște cu privire la desfășurarea de trupe, având în vedere trecutul nazist al țării și misiunile recente din Afganistan și Mali, considerate de mulți un eșec. Există, de asemenea, o reacție negativă față de cheltuirea a miliarde de euro pentru ajutor militar pentru Ucraina, în condițiile în care economia Germaniei se află în dificultate.
Între timp, factorii de decizie sunt îngrijorați de suprasolicitarea armatei germane, neglijate de mult timp, și de riscul de a fi atrași într-o confruntare directă cu o putere nucleară.
„Este evident că o astfel de măsură este extrem de controversată în Germania”, a declarat Marcel Dirsus, cercetător asociat la Institutul pentru Politică de Securitate al Universității din Kiel, adăugând că guvernul va acționa cu mare prudență.
„Nu are sens să cheltuim capital politic pentru ceva care s-ar putea să nu se întâmple”, a spus el.
Merz se află într-o situație delicată, întrucât, după ce a câștigat alegerile din acest an, s-a angajat să facă din forțele armate convenționale ale Germaniei cele mai puternice din Europa, susținute de noi împrumuturi în valoare de sute de miliarde de euro.
Jens Spahn, liderul parlamentar al partidului Uniunea Creștin-Democrată (CDU) al lui Merz, le-a scris parlamentarilor, îndemnându-i să se abțină de la speculații publice pe această temă, potrivit unei scrisori divulgate presei germane.
Popularitatea lui Merz a scăzut de la preluarea funcției, iar AfD, care a adoptat poziții favorabile Rusiei și se opune ajutorului militar pentru Ucraina, conduce sondajele de opinie naționale înaintea alegerilor locale de anul viitor. AfD a publicat pe X o imagine modificată în care Merz zâmbește deasupra a cinci tineri germani, cu textul: „Merz vrea să vă trimită pe VOI în Ucraina? Noi nu!”
Președintele francez Emmanuel Macron și premierul britanic Keir Starmer s-au pronunțat în favoarea desfășurării de trupe într-un acord postbelic, dar germanii sunt mai reticenți față de această idee.
Potrivit unui sondaj Forsa comandat de RTL/ntv, 49% dintre germani ar sprijini trimiterea propriilor soldați într-o forță europeană de menținere a păcii, dar 45% se opun, comparativ cu majorități mult mai puternice în favoarea acestei idei în Marea Britanie și Franța. Scepticismul este deosebit de puternic în Germania de Est, unde trei state vor organiza alegeri anul viitor.
Sven Schulze, liderul CDU al lui Merz într-unul dintre aceste state, Saxonia-Anhalt, a declarat pentru revista Stern că Bundeswehr nu este în măsură să trimită trupe.
El a afirmat că este mult mai important să se construiască „o arhitectură europeană de securitate puternică”. „Orice altceva ne-ar copleși ca țară și, de asemenea, Bundeswehr”.
Scepticismul este și mai mare în rândul partenerului minoritar al coaliției conduse de Merz, social-democrații, care au susținut în mod tradițional mai mult angajamentul față de Rusia.
„Germania ar trebui să se țină departe de această chestiune”, a declarat Ralf Stegner, un parlamentar din aripa stângă, mai pacifistă, a SPD, pentru Der Spiegel. „Desfășurarea de soldați germani în regiune este, de asemenea, extrem de dificilă din motive istorice.
Pentru unii, printre care Thomas Roewekamp, șeful comisiei parlamentare pentru apărare din cadrul CDU, trupele germane ar fi necesare în cazul unui armistițiu permanent între Rusia și Ucraina.
„Și pentru a face descurajarea credibilă, trebuie să avem capacități militare”, a declarat el pentru postul de radio WDR 5 Morgenecho.
Întrebat luni despre desfășurare, Merz a răspuns că „este prea devreme astăzi pentru a da un răspuns definitiv”.