DNA a clasat recent dosarul în care conducerea Autorității de Supraveghere Financiară (ASF) a fost reclamată că a închis ochii la presupusele fraude de la companiile de asigurări City Insurance și Euroins, arată G4Media.ro.
Peste 2,5 milioane de români aveau polițe RCA la Euroins și 3 milioane de români aveau polițe la City Insurance.
Pagubele în urma falimentului City Insurance și a deschiderii procedurii de faliment în cazul Euroins depășesc 1 miliard de euro. Cel puțin atât solicită păgubiții celor două companii înscriși la masa credală. Asigurații City și Euroins cer acum despăgubiri de la stat, prin Fondul de Garantare a Asiguraților, arată G4media.
Totuși, dosarele privind presupusele fraude de la City Insurance și Euroins rămân în instrumentarea DIICOT și a Parchetului General. DNA a clasat doar dosarul care viza conducerea ASF, reclamată că a închis ochii la potențialele fraude.
Clasarea dosarului care viza conducerea ASF a fost dispusă pe 31 ianuarie 2024 și este semnată de Ionuț Ardeleanu, șeful Secției a II-a din DNA, un procuror considerat profesionist, adus din DIICOT de către actualul șef al DNA Marius Voineag. Este procurorul care a instrumentat dosarul Ioanei Timofte, nepoata fostului director SRI, care ar fi delapidat compania de stat pentru controlul cazanelor (CNCIR – fostul ISCIR).
Potrivit ordonanței de clasare consultate de G4Media.ro, dosarul a vizat 3 plângeri împotriva conducerii ASF. Două ale unui expert ASF, Cristian Andrei Muntean, și una a companiei Euroins.
În noiembrie 2020, acesta a reclamat la DNA că șefii ASF din perioada 2018 – 2020 au tolerat asiguratorii care au scumpit nejustificat polițele RCA, adică ar fi inclus în prețul poliței costuri administrative și de vânzare mai mari decât procentul legal de 25 %.
”Denunțătorul Muntean Cristian Adrian a precizat că aspectele prezentate mai sus rezultă din analizele realizate la nivelul A.S.F. și aduse la cunoștința publicului prin publicarea pe pagina web a autorității.
Astfel, din Analiza privind evoluția pieței asigurătorilor în primul semestru al anului 2020, publicată de A.S.F. la data de 02.10.2020, rezultă că, pentru clasa de asigurări 10, respectiv, RCA, au fost incluse în calculul primelor de asigurare cheltuieli de administrare/vânzare a polițelor de asigurare în procente care depășesc pragul legal, după cum urmează:
La nivelul semestrului I al anului 2018: 29,51%;
La nivelul semestrului I al anului 2019: 32,56%
La nivelul semestrului I al anului 2020: 30,285%.Conform sesizării, prin încălcarea legii, asigurații RCA din România au achitat suplimentar către societățile de asigurare autorizate, numai pentru anul 2020, aproximativ 20 de milioane de euro, sumă care rezultă din diferența dintre valoarea în fapt cheltuielilor de administrare/vânzare (120 milioane euro) și valoarea legală a acestora (100 milioane euro), prin raportare la volumul total de 400 milioane euro al primelor de asigurare plătite de șoferii români în semestrul I al anului 2020”, se arată în documentul consultat de G4media.ro.
Acesta a reclamat în aprilie 2022 că șefii ASF din perioada 2018 – 2020 nu ar fi controlat și sancționat companiile de asigurări City Insurance și Euroins, vizate de numeroase plângeri din partea clienților, în special ai celor cu polițe RCA.
În februarie 2023, reprezentanții Euroins au reclamat la DNA ca Roșu le-ar fi impus să rezilieze contractul de reasigurare cu off-shore-ul Newpoint Reinsurance Company Limited din St. Kitts & Nevis și să încheie un alt contract de re-asigurare cu o companie din UE. ”În urma acestor modificări contractuale, societatea de asigurări a achitat penalități către Newpoint Reinsurance Company Limited în valoare totală de 83.418.000 lei”, a reclamat Euroins.
Prima plângere a expertului ASF Cristian Andrei Muntean
DNA a solicitat explicații de la ASF, iar Autoritatea a răspuns că nu se confirmă cele reclamate, adică asigurătorii nu ar fi inclus în prețul poliței RCA costuri administrative și de vânzare mai mari decât procentul legal de 25 la sută.
Costurile mai mari de 25% reclamate de expertul Cristian Muntean ar fi inclus și asigurările CMR ale transportatorilor, nu doar polițele RCA.
”Din totalul cheltuielilor de achiziție și administrare generate de contractele de asigurare RCA, doar o parte, respectiv o rată de maxim 25% din prima de asigurare, este suportată de către asigurat prin plata acesteia.
Mai mult, ratele cheltuielilor de achiziție și administrare din Rapoartele A.S.F. privind evoluția pieței de asigurări, sunt aferente clasei de asigurări A10, care include, pe lângă asigurarea RCA și alte produse de asigurare (de exemplu asigurarea de răspundere a transportatorului în calitate de cărăuș – CMR).
Față de cele expuse mai sus, din care rezultă că datele avute în vedere, în mod exclusiv, la formularea denunțului nu reflectă procentele reale reprezentând rata cheltuielilor de achiziție și de administrare practicate de asigurătorii autorizați la stabilirea valorii primei, acestea fiind evidențiate în mod real în rapoartele cu privire la determinarea tarifelor de referință pentru asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse terților prin accidente de vehicule, se va dispune soluția clasării întemeiată pe prevederile art. 16 alin 1 lit. a C.proc.pen. – fapta nu există – cu privire la săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 13² din Legea 78/2000”, se arată în ordonanța de clasare.
DNA a solicitat din nou explicații ASF. Concluzia a fost că Autoritatea și-a făcut datoria.
”În adresa de răspuns se menționează că petițiile înregistrate în perioada respectivă vizează, în principal, încălcări ale dispozițiilor legale privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto RCA, în special privind procesul de instrumentare a dosarelor de daună de către societățile de asigurare.
Acest proces a fost inclus, în mod sistematic, în tematicile acțiunilor de control (periodic/inopinat/permanent) derulate în perioada respectivă de către structurile specializate din cadrul A.S.F, în urma cărora Consiliul A.S.F. a dispus sancțiuni și/sau măsuri în sarcina societăților de asigurare pentru care au fost constatate deficiențe, gradualizate potrivit principiilor și circumstanțelor relevante prevăzute de legislație.
Se mai arată în actul de sesizare faptul că în cadrul numeroaselor acțiuni de supraveghere și control asupra celor două societăți de asigurare s-a urmărit inclusiv verificarea aspectelor semnalate în petiții în perioada menționată, iar pe lângă sancțiunile aplicate, au fost dispuse planuri de măsuri pentru remedierea deficiențelor constatate. Măsurile respective au acoperit inclusiv aspectele semnalate în petiții.
Tototdată, A.S.F. a comunicat că structurile specializate cu atribuții de supraveghere și control analizează aspectele semnalate în cadrul petițiilor pe tipuri de spețe în vederea identificării unor practici ale entităților supravegheate, acestea nefiind tratate în mod punctual, pe fiecare caz în parte. Această operațiune este desfășurată în cadrul structurii responsabile de instrumentarea petițiilor”, se arată în ordonanța de clasare.
Inițial, ar fi fost descoperită o singură neconcordanță. Însă în favoarea City Insurance.
”În legătură cu supravegherea și controlul City Insurance va fi avută în vedere și declarația martorei Necula Carmen Ruxandra din data de 18.05.2022, șef al serviciului Supraveghere și control sector asigurări și reasigurări (S.A.R.) și responsabilă cu supravegherea City Insurance din anul 2016.
Numita Necula Carmen Ruxandra a precizat că în perioada în care s-a ocupat de supravegherea City Insurance, 2016 (preluarea efectivă a asigurătorului autorizat în supraveghere) – 2019 (când a fost înlocuită de numita Ina Lorincz), și-a îndeplinit corespunzător atribuțiile de serviciu menționând activitățile efectuate în legătură cu societatea sus-menționată în perioada respectivă.
Conform celor declarate, valorificarea controlului periodic a activității City Insurance, desfășurat în perioada aprilie-noiembrie 2019, de echipa condusă de numita Necula Carmen Ruxandra, s-a realizat prin nota cu propuneri din data 20.03.2020, cu privire la care doi dintre membrii Consiliului A.S.F. au solicitat o reanalizare.
După o reverificarea aspectelor puse în vedere de membrii Consiliului A.S.F, a fost efectuată o completare în sensul luării în considerare a sumei 18 milioane euro reprezentând un împrumut acordat de CRAMMER BANK societății de asigurare, neluat inițial în calcul în ceea ce privește capitalul de solvabilitate al firmei.
Declarația sus-numitei completează materialul probator administrat în legătură cu existența unei activități susținute de supraveghere și control, exercitate de A.S.F. cu privire la cele două societăți de asigurare.
Având în vedere aspectele expuse mai sus, în care sunt expuse acțiunile întreprinse de organele de supraveghere și control din cadrul A.S.F. în perioada respectivă cu privire la City Insurance și Euroins, care au la bază inclusiv fișele de deficiențe întocmite de Serviciul Petiții, constat că aspectele sesizate de denunțătorul Muntean Cristian Adrian nu se confirmă, astfel că față de săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit prev. de art. 297 alin. 1 C.pen. cu aplic. art. 13² din Legea 78/2000, se va dispune soluția clasării în temeiul art. 16 alin. 1 lit. a C.proc.pen. – fapta nu există”, se arată în ordonanța de clasare cu privire la a doua plângere a expertului ASF Cristian Muntean.
Reprezentanții Euroins au reclamat că vicepreședintele ASF Cristian Roșu le-ar fi solicitat într-un mod agresiv încetarea contractului de re-asigurare cu off-shore-ul din St. Kitts & Nevis și încheierea unui contract similar cu o companie de re-asigurare din UE. În plus, ar fi fost amendați excesiv.
Totodată, susținerea potrivit căreia societatea Euroins a fost sancționată cu amenzi în mod excesiv nu este de natură să conducă la reținerea săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu. Petenta a avut posibilitatea contestării în fața instanței de contencios administrativ și fiscal a sancțiunilor dispuse împotriva sa.
Prin urmare, față de cele de mai sus, se constată că în cauză nu poate fi reținută săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, faptă prev. si ped. de art. 297 alin. (1) C.pen., cu aplic. art. 309 C.pen. motiv pentru care urmează a se dispune clasarea cu privire la săvârșirea acestei infracțiuni, fiind incidente dispozițiile art. 16 alin. (1) lit. „a” din Codul de procedură penală, întrucât fapta nu există >>, se arată în ordonanța de clasare.