Donald Trump i-a primit la Casa Albă pe liderii a cinci foste republici sovietice: „Au o importanţă imensă şi un potenţial incredibil”

Liderii a cinci foste republici sovietice din Asia Centrală – Kazahstan, Kârgâzstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Turkmenistan – au fost primiţi joi la Casa Albă, Washingtonul încercând să-şi consolideze parteneriatele economice şi militare în faţa influenţei ruse şi chineze, relatează AFP.

Este pentru prima dată când Trump i-a primit la Casa Albă pe liderii celor cinci foste republici sovietice din Asia Centrală, o regiune ce stârneşte interes prin resursele naturale pe care le are.

„Ne consolidăm parteneriatul economic, îmbunătăţim cooperarea militară”, a declarat Donald Trump înaintea unui dineu cu preşedinţii celor cinci state invitate. „Unul dintre cele mai importante subiecte de pe agenda noastră este cel al mineralelor strategice”, a precizat preşedintele american, afirmând că aceste ţări au „o importanţă imensă şi un potenţial incredibil”.

ACORD COMERCIAL CU UZBEKISTANUL

Donald Trump a anunţat, de altfel, pe reţeaua sa Truth Social, un acord comercial cu Uzbekistanul. Ţara va investi aproape 35 de miliarde de dolari în trei ani şi peste 100 de miliarde în 10 ani „în sectoare cheie”, a precizat el, citând, printre altele, mineralele critice, energia şi tehnologiile.

Rezervele naturale abundente şi încă în mare parte neexplorate ale ţărilor din Asia Centrală stârnesc interesul Bruxelles-ului şi al Washingtonului, care doresc să-şi diversifice aprovizionarea cu metale rare, materiale indispensabile industriilor actuale şi asupra cărora China deţine aproape un monopol.

Kazahstanul este, de asemenea, primul producător mondial de uraniu, Uzbekistanul este bogat în aur, iar rezervele de gaz din Turkmenistan sunt printre cele mai importante de pe planetă. Transportul acestor materiale către restul lumii rămâne însă complicat.

Această regiune cu munţi înalţi şi deşert, cu aproximativ 80 de milioane de locuitori, izolată şi imensă (4 milioane de km2, adică aproape la fel de mare ca Uniunea Europeană), este mărginită de Rusia (la nord), China (la est), Iran şi Afganistan (la sud), state care au relaţii conflictuale cu Occidentul.

LAUDE PENTRU DONALD TRUMP: „SUNTEŢI UN MARE LIDER, TRIMIS DE CER”

Oaspeţii lui Donald Trump nu au încetat să-şi laude gazda. „Sunteţi un mare lider, un om de stat, trimis de Cer pentru a readuce bunul simţ şi tradiţiile”, l-a lăudat preşedintele Kazahstanului, Kassîm-Jomart Tokaev.

„Niciun preşedinte al Statelor Unite nu a tratat Asia Centrală aşa cum o faceţi dumneavoastră”, a spus, la rândul său, preşedintele uzbek Şavkat Mîrzioev, care i-a spus lui Trump că în ţara sa este numit „preşedintele lumii”.

Aceste cinci ţări, aflate sub influenţa exclusivă a Moscovei între mijlocul secolului al XIX-lea şi căderea URSS în 1991, încearcă să apară ca un pol geopolitic unificat. Beijingul este deja bine implantat în regiune cu „Noile drumuri ale mătăsii”, un imens proiect de infrastructură, şi s-a impus ca primul partener comercial. La nivel de securitate, Moscova rămâne însă inconturnabilă.

KAZAHSTANUL ADERĂ LA ACORDURILE ABRAHAM

Principalul anunţ al serii a venit însă din Kazahstan, care va adera la acordurile Abraham. Acest proces, foarte drag lui Donald Trump, a făcut ca mai multe ţări arabe să-şi normalizeze relaţiile cu Israelul în 2020, în timpul primului mandat al republicanului: Emiratele Arabe Unite, Bahrain, Maroc şi Sudan.

Decizia Kazahstanului a fost calificată drept „un progres real” de către preşedintele american, deşi impactul său nu este deloc comparabil, deoarece ţara are deja relaţii diplomatice cu Israelul.

Vicepreşedintele JD Vance, de asemenea prezent joi, a declarat că această decizie are valoare de „semnal”, în timp ce Washingtonul asigură că lista semnatarilor nu va face decât să se lungească. Multe state au refuzat până acum să se alăture acestui proces, în special Arabia Saudită, precum şi Siria şi Libanul, vecini ai Israelului.

DREPTURILE OMULUI, PE PLAN SECUND

Pentru Statele Unite ale lui Donald Trump, cooperarea economică primează în mod clar asupra promovării valorilor democratice în această regiune cu regimuri autoritare în diferite grade. Deşi Asia Centrală se deschide investiţiilor străine şi turiştilor, numeroase ONG-uri constată o deteriorare recentă a drepturilor omului, în timp ce scena politică este blocată şi presa este strict controlată.

Amnesty International consideră situaţia „îngrijorătoare”, iar Human Rights Watch semnalează „intensificarea intimidării, hărţuirii şi urmăririi penale a militanţilor critici şi a jurnaliştilor”.

Desfiinţarea de către Donald Trump a postului public american Radio Free Europe (Europa liberă), una dintre puţinele surse alternative de informare din Asia Centrală care emitea în limbile locale, a fost salutată de preşedinţii Kazahstanului şi Kârgâzstanului.

Donald Trump afirmă că o forţă internaţională va fi desfăşurată „foarte curând” în Gaza

Preşedintele Donald Trump a afirmat joi că o forţă internaţională va fi desfăşurată „foarte curând” în Gaza, la o zi după ce Statele Unite au anunţat un proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU menit să susţină planul de pace al preşedintelui american, relatează AFP.

„Foarte curând. Se va întâmpla foarte curând. Şi lucrurile merg bine în Gaza”, a răspuns preşedintele american la o întrebare a unui jurnalist cu privire la desfăşurarea anunţată a unei astfel de forţe în teritoriul palestinian, unde situaţia umanitară este încă foarte precară la aproape o lună după intrarea în vigoare a unui armistiţiu între Israel şi Hamas.

„Mai multe ţări s-au oferit voluntare să intervină în cazul unor probleme cu Hamas, de exemplu, sau pentru orice altă problemă”, a adăugat el într-o discuţie cu presa în marja unei întâlniri diplomatice la Casa Albă cu lideri din Asia Centrală.

Miercuri, Statele Unite au prezentat ţărilor partenere un proiect de rezoluţie al Consiliului de Securitate al ONU menit să susţină planul de pace al lui Donald Trump în Gaza, care include desfăşurarea unei forţe internaţionale.

Ambasadorul Mike Waltz a reunit miercuri cei zece membri aleşi ai Consiliului, precum şi mai mulţi parteneri regionali (Egipt, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Turcia), potrivit misiunii americane la ONU, menţionând că acest lucru demonstrează „sprijinul regional” pentru acest text.

Potrivit unor surse diplomatice, mai multe ţări, printre care Indonezia, şi-au exprimat deja disponibilitatea de a participa la această forţă de stabilizare (ISF), dar insistă asupra unui mandat al Consiliului de Securitate pentru a putea desfăşura efectiv trupe pe teritoriul palestinian.

Această forţă este prevăzută în acordul care a dus la un armistiţiu fragil la 10 octombrie, după doi ani de război devastator declanşat de atacul Hamas. Conform termenilor acestui acord, ea va fi compusă dintr-o coaliţie formată în majoritate din ţări arabe şi musulmane şi va fi desfăşurată în Gaza pentru a supraveghea securitatea pe măsură ce armata israeliană se va retrage.