După 3 ani de război la graniță, România nu are încă o lege aprobată pentru pregătirea populației în apărare

România nu are încă o lege aprobată pentru pregătirea populației în apărare, deși de 3 ani avem un război la graniță.

Generalul în revervă Virgil Bălăceanu afirmă, în legătură cu deficitul de adăposturi civile, că în România nu se abordează nici măcar ca studiu de caz problematica apărării teritoriale.

România nu are încă o lege aprobată pentru pregătirea populației în apărare. E nevoie de Legea Apărării Naționale

„Mă surprinde plăcut faptul că, iată, Curtea de Conturi vine în societatea românească cu prezentarea unei situaţii critice privind volumul de adăpostire pe linie de protecţie civilă.

Însă problemele cred că sunt mult mai complexe pentru că în România nu se abordează nici măcar ca studiu de caz, nu pun problema să trecem la măsuri legislative şi, ulterior legislaţiei, la tot ceea ce înseamnă acţiune legată de nevoia unei doctrine de apărare teritorială, care să statueze o altă categorie de forţe alături de forţele Armatei României.

E vorba de un Comandament al Forţelor teritoriale, alături de Statul major al Forţelor terestre, aeriene, navale şi pentru operaţii speciale.

Într-un asemenea ansamblu al apărării teritoriale trebuie cuprinse toate forţele. Forţele militarizate acum şi cele care se militarizează dacă vom avea aprobată Legea apărării naţionale, pentru că se reia circuitul de aprobare, cum de altfel se reia şi pentru Legea pregătirii populaţiei pentru apărare.

Avem întârzieri legate de cele două legi de doi -trei ani de când Ministerul Apărării le-a iniţiat”, a declarat, joi, pentru News.ro generalul în rezervă Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles.

Lipsa unei legi privind pregătirea populației pentru apărare

Bălăceanu critică faptul că, după atâta vreme, România nu este în măsură să-şi aprobe o lege de pregătire a populaţiei pentru apărare, care „concură substanţial” la refacerea rezervei Armatei României pe principiile voluntariatului, aşa încât să nu fie obligată să reintroducă serviciul militar obligatoriu.

„După mai bine de trei ani de război în Ucraina, noi nu suntem în stare să avem o asemenea lege aprobată”, punctează generalul.

Pe de altă parte, consideră generalul, trebuie avută în vedere, în contextul apărării teritoriale, problematica legată de pregătirea populaţiei pentru apărare, afirmând că trebuie să se treacă la o dezvoltare a conceptului, dar şi a măsurilor pragmatice privind pregătirea economiei.

„Este nevoie de un concept politic cu privire la reconstrucţia industriei de apărare şi cred că ar fi necesară şi o lege a reconstrucţiei industriei de apărare, prin promovarea viitoarelor capabilităţi de producţie şi de cercetare, dezvoltare tehnologică, cu capital românesc.

Pentru că asta dă bază şi substanţă problematicii legate de apărarea teritorială din perspectiva pregătirii economiei. Şi mă refer doar la un domeniu, acela al industriei de apărare”, explică Virgil Bălăceanu.

Pregătire „mult mai amplă”

Generalul completează că pregătirea economiei este „mult mai amplă” şi vizează „pregătirea teritoriului pentru apărare”, cuprinzând partea de infrastructură de transport, cu accent pe calea ferată, unde „rămânerile în urmă sunt considerabile”, sistemele de aprovizionare cu energie, cu apă, spaţiile de depozitare a unor materiale critice, dar şi fondul deja existent care ar trebui dezvoltat.

„Acum mă refer la fondul pe care îl avem, al adăposturilor de protecţie civilă. Ori noi suntem în situaţia că avem adăposturi de protecţie civilă care ar putea proteja 3,5% din populaţie, absolut insuficient. Marea problemă este că jumătate din aceste adăposturi – ele sunt în jur de 5.000 – sunt neoperaţionale, deci nici ceea ce avem nu putem folosi”, afirmă generalul.

Întrebat ce soluţii pe termen scurt ar fi, Virgil Bălăceanu a spus că acestea vizează „finanţarea activităţilor de repunere în funcţiune a acestor adăposturi existente”, dar care sunt în ruină, au căpătat alte destinaţii sau nu sunt întreţinute.

„Măcar cele peste 2.000 să fie reabilitate, iar apoi trebuie să gândim în mod integrat şi în ansamblu problematica legată de pregătirea pentru apărare, pentru că o pregătire pentru apărare a României şi capabilităţi ale forţelor armate ale României mult mai puternice înseamnă şi o postură de descurajare mult mai puternică a României şi îndepărtarea perspectivei unui război, lucru pe care nu-l facem în mod izolat.