După România, SUA va reduce efectivele militare și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia. Când începe retragerea
Administrația Trump a anunțat planul iminent de a reduce a prezenței forțelor americane în Europa de Est, luna viitoare. Mișcarea care deja provoacă critici bipartizane în Congresul SUA, ridică noi întrebări cu privire la angajamentul pe termen lung al Washingtonului față de flancul estic al NATO.
După România, SUA va reduce efectivele militare și din Bulgaria, Ungaria și Slovacia
Pe măsură ce indignarea crește în legătură cu retragerea planificată a unei brigăzi americane rotaționale din România, mai multe surse au declarat pentru Kyiv Post că această ajustare este doar primul pas.
În discuții confidențiale, oficiali ai administrației au semnalat aliaților că reducerile din România reprezintă doar faza întâi, urmând ca diminuări suplimentare ale forțelor din Bulgaria, Ungaria și Slovacia să aibă loc cel mai devreme la jumătatea lunii decembrie – un calendar care a stârnit neliniște printre diplomații NATO, care încearcă să evalueze implicațiile pentru descurajarea pe cea mai expusă frontieră a alianței.
Doi oficiali occidentali familiarizați cu discuțiile dintre SUA și partenerii europeni au declarat că Pentagonul ia în considerare o retragere modestă a trupelor, parțial deoarece armatele europene de uscat sunt acum considerate mai bine pregătite decât în anii anteriori, făcând o recalibrare limitată a prezenței americane „adecvată”.
Oficialii, care au vorbit sub protecția anonimatului din cauza sensibilității comunicărilor diplomatice, au afirmat că aliații au fost informați să se aștepte la o posibilă continuare a ajustărilor anul viitor, odată ce rotațiile actuale de trupe se vor încheia. Un cablu diplomatic american a descris reducerile planificate în România, Bulgaria, Ungaria și Slovacia ca fiind „marginale”.
Pentru a liniști aliații îngrijorați, oficialii administrației au subliniat că nivelul trupelor americane din Polonia și din statele baltice – cele mai fortificate poziții estice ale alianței – va rămâne neschimbat.
Aceștia au evidențiat „cheltuielile robuste” pentru apărare ale acestor țări și cooperarea strânsă cu forțele americane, subliniind că angajamentul Washingtonului față de NATO rămâne ferm.
Critici privind decizia legată de România
Anunțul survine pe fondul unui val tot mai mare de critici bipartizane privind decizia inițială legată de România, atât republicanii, cât și democrații avertizând că măsura riscă să încurajeze Moscova și să submineze unitatea alianței.
După cum a relatat anterior Kyiv Post, liderii comisiilor pentru forțele armate din Senat și Camera Reprezentanților au condamnat public planul.
Joi, congresmanul Mike Turner (R–Ohio), șeful Delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, și-a exprimat „profunda îngrijorare” în legătură cu reducerile de trupe dintr-o țară aflată pe linia de front a NATO.
”În calitate de șef al Delegației SUA la Adunarea Parlamentară a NATO, sunt îngrijorat de informațiile privind reducerea forțelor americane din România”, a scris Turner pe rețelele de socializare. El a subliniat necesitatea unei prezențe americane „robuste și hotărâte” în Europa, mai ales în contextul în care Rusia continuă să adopte o atitudine agresivă.
