LIFESTYLE

E de vină ”Mercur retrograd”? Un nou studiu arată adevărul

E de vină Mercur retrograd Un nou studiu arată adevărul
Sursă foto: Pexels

Când ceva nu merge bine sau suntem iritați și lipsiți de vlagă, spunem deseori că e de vină ”Mercur retrograd”. Un astrolog celebru a dezvăluit pentru BBC ce se întâmplă de fapt în timpul fenomenului „Mercur retrograd”.

E de vină ”Mercur retrograd”?

Fenomenul „Mercur retrograd” a fost descoperit în timpul ultimului secol î.Hr., însă nu a fost întotdeauna interpretat așa cum este astăzi, potrivit expertului Nicholas Campion, profesor de cosmologie și cultură la University of Wales Trinity Saint David.

De fapt, în epoca medievală, dacă cineva încerca să răspundă la o întrebare prin trasarea unei hărți astrologice, faptul că Mercur era retrograd era considerat un semn că răspunsul era negativ sau că era „puțin probabil să se întâmple ceva”.

Abia în secolul al XX-lea, fenomenul a ajuns să însemne în special „întârzieri”, spune expertul în astrologie, adăugând că această interpretare a fost preluată în anii 1980.

Astrologii moderni care subscriu la influența lui Mercur retrograd cred că aceasta înseamnă că planurile vor fi puse în așteptare sau că este un moment nepotrivit pentru a începe un lucru nou.

Întârzierea lucrurilor

În prezent astrologii compară fenomenul cu „întârzierile” lucrurilor, dar expertul citat de BBC spune că acesta „a fost întotdeauna un fenomen foarte minor în astrologie”.

„În timp ce astronomia și astrologia puteau fi mai strâns înrădăcinate în trecut, consensul științific general din prezent este că fenomenele astronomice precum retrogradarea nu au niciun efect previzibil asupra vieții oamenilor”, spune Dhara Patel, de la Centrul Spațial Național din Leicester.

Practic, știința sugerează că Mercur retrograd nu poate avea nicio influență asupra vieții noastre. Mai mult, unele studii au asociat credința în horoscop și semnele zodiacale cu „părtinirea de confirmare”. E vorba despre tendința de a crede sau de a ne aminti informații care se aliniază cu convingerile noastre preexistente și de a le interpreta selectiv pentru a le susține.

Un alt psiholog, Zeinab Ajami, a declarat pentru BBC că „oamenii tind să creadă lucruri care îi fac să se simtă ușurați sau confortabil și care nu solicită creierului să analizeze și să reevalueze în mod constant”.

 

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele