Economia României, creștere cu doar +0,9% în 2024, de patru ori mai puțin decât prognoza
Economia României a crescut în 2024 cu doar +0,9%, de patru ori mai puţin decât prognoza pe care a fost iniţial făcut bugetul statului şi în baza căreia au fost angajate cheltuielile publice, arată INS. Cu excepţia anului de debut al pandemiei (2020), este cea mai slabă evoluţie a economiei româneşti din ultimii 12 ani.
Potrivit datelor semnal publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS), economia României a crescut anul trecut cu 0,9%, iar în ultimul trimestru din 2024 Produsul Intern Brut (PIB) a urcat cu 0,7% faţă de acelaşi trimestru din 2023 şi cu 0,8%, comparativ cu trimestrul anterior.
Între timp, Economia Uniunii Europene a crescut cu 0,2% şi cea a zonei euro cu 0,1%, în trimestrul patru din 2024, comparativ cu precedentele trei luni, când s-a înregistrat un avans de 0,4% în ambele zone, arată datele publicate vineri de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Economia României, creștere cu doar +0,9% în 2024, de patru ori mai puțin decât prognoza
Institutul Naţional de Statistică a calculat o creştere economică reală (din care a fost eliminată influenţa creşterii preţurilor) de doar +0,9% pentru întregul an 2024, faţă de 2023.
INS arată că, în ultimul trimestru din 2024, economia a crescut cu +0,7% faţă de acelaşi trimestru din 2023, şi cu +0,8% (ajustat) faţă de lunile de vară (august-septembrie). Acest lucru a ajutat la menţinerea unei creşteri anemice, de sub 1% raportat la anul anterior, în condiţiile în care, în a doua jumătate a anului 2024 inflaţia a reînceput să crească, ceea ce a erodat din creşterea economică (creşterea PIB se corectează cu inflaţia), conform Biziday.
Tot anul trecut, guvernul a anticipat în mod greşit o creştere a PIB de +3,4% (de patru ori mai mare decât cea reală) şi a angajat chetuieli publice (inclusiv creşteri de salarii de 25% în sistemul bugetar) finanţate din credite care au urcat deficitul public la un nivel record, de 8,3% din PIB. De altfel, creşterile de salarii din sistemul public sunt calculate şi contribuie ca fiind valoare adăugată la PIB.
Cu excepția anului 2020, când perioada de stare de urgență și oprire completă a activității a adus o scădere anuală a PIB de -3,7%, 2024 este cel mai slab an, din punct de vedere al creșterii economice, din 2012, când România înregistra o creștere de doar +0,6% (ca urmare a unei crize politice profunde).
Ce economii din UE au scăzut în 2024
În rândul statelor membre UE pentru care sunt disponibile datele, singurele scăderi în trimestrul patru din 2024, comparativ cu precedentele trei luni, s-au înregistrat în Irlanda (minus 1,3%), Germania (minus 0,2%) şi Franţa (minus 0,1%), cel mai semnificativ avans fiind în Portugalia (1,5%), Polonia (1,3%) şi Lituania (0,9%). România a raportat un avans de 0,8% în trimestrul patru din 2024, comparativ cu precedentele trei luni, când a înregistrat o creştere de 0,1%.
În trimestrul patru din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, economia Uniunii Europene a crescut cu 1,1% şi cea a zonei euro cu 0,9%, după un avans anual de 1% în UE şi de 0,9% în zona euro, în trimestrul trei din 2024. România a raportat un avans anual de 0,7% în trimestrul patru din 2024, comparativ cu perioada similară din 2023, după un declin anual de 0,1% în trimestrul trei din 2024.
Comparativ, economia SUA a înregistrat o creştere de 0,6% în trimestrul patru din 2024, comparativ cu precedentele trei luni, şi un avans anual de 2,5%.
În termeni ajustaţi sezonier şi calendaristic, economia Uniunii Europene a crescut cu 0,9% şi cea a zonei euro cu 0,7%, în 2024, comparativ cu 2023.
