Educația, risc de securitate națională: România produce prea puțină cunoaștere și prea mulți analfabeți funcțional
Educația din România este ineficientă, produce absolvenți slab pregătiți, iar abandonul școlar și analfabetismul funcțional sunt în creștere. Ministrul Educației, Daniel David, atrage atenția că aceste probleme devin un risc de securitate națională, într-un raport amplu prezentat luni.
Competențe-cheie neatinse și analfabetism funcțional ridicat
„Învățământul preuniversitar obligatoriu trebuie să transfere, prin educație, cele opt competențe cheie, prin care absolvenții să devină buni specialiști, buni cetățeni și oameni satisfăcuți de propria viață”, se arată în raportul intitulat „Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizările prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”, asumat de ministrul Educației.
Potrivit documentului, sistemul actual generează o calitate scăzută a competențelor, un abandon școlar mare și un nivel îngrijorător de analfabetism funcțional.
Educație preșcolară generalizată și calificări relevante pentru piața muncii
Raportul insistă că „educația antepreșcolară trebuie generalizată și regândită pentru a asigura prerechizitele necesare învățământului obligatoriu”. Absolvenții ar trebui să se poată integra pe piața muncii după clasa a XI-a (nivelul 3 de calificare) sau după liceu (nivelul 4), ori să-și continue studiile postliceal sau universitar.
În învățământul superior: prea puțină cunoaștere, prea puțină calitate
„România, a șasea țară a UE ca mărime a populației, produce prea puțină cunoaștere, din cunoașterea produsă prea puțină este de calitate, iar din cea de calitate, prea puțină este de concepție românească”, se afirmă în raportul citat de Agerpres.
Documentul punctează că formarea resursei umane trebuie să permită absolvenților să înțeleagă modul de generare științifică a cunoașterii, pentru a nu rămâne prizonierii unor informații care, în timp, devin depășite.
Cercetarea românească: fragmentată, subfinanțată, slabă
Sistemul național de Cercetare-Dezvoltare-Inovare (CDI) este descris ca „o arhitectură depășită, fragmentată, greu de coordonat, prost distribuită la nivel național și cu suprapuneri care frânează dezvoltarea și irosește resurse”.
În plus, resursa umană este descrisă ca „demotivată și angajată uneori necompetitiv”.
„După reformele propuse, sistemul național de CDI va genera cunoaștere științifică avansată, cu impact asupra inovațiilor tehnologice și culturale”, se arată în raport.
Prezentarea ministrului Daniel David: „Raportul de diagnostic al Educației și Cercetării din România. Realizarile prezente și implicații pentru noi reforme în domeniu (Raportul QX)”:
