Elveția, cu toți munții înzăpeziți și aerul proaspăt al Alpilor, nu a reușit să își protejeze populația de ravagiile provocate de schimbările climatice, după cum a decis săptămâna aceasta o instanță europeană de top, arată Reuters.
Criticii spun că, în spatele acestei imagini de carte poștală, se ascunde o țară care a făcut prea puțin pentru planetă și a acționat ca un centru de afaceri pentru unele dintre cele mai puternice corporații internaționale din domeniul combustibililor fosili și al mineritului.
Analiștii politici și academicienii spun, de asemenea, că un conservatorism înrădăcinat și un sistem politic guvernat de referendumuri populare vor complica reforma chiar și după decizia de marți a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg, scrie Reuters.
Aceasta a dat dreptate unui număr de peste 2.000 de femei elvețiene – o treime dintre ele având peste 75 de ani – care au declarat că inacțiunea țării lor în fața temperaturilor în creștere le expune riscului de a muri în timpul valurilor de căldură.
Hotărârea nu poate fi atacată, iar Oficiul Federal Elvețian pentru Justiție, care a reprezentat guvernul în fața instanței, a declarat că trebuie să fie pusă în aplicare. Acesta a declarat că va analiza hotărârea pentru a determina măsurile pe care țara trebuie să le ia.
Imediat după decizia instanței, Partidul Verde elvețian a solicitat stabilirea unor obiective climatice pentru anumite industrii, inclusiv pentru sectorul financiar.
„Este posibil ca oamenii să aibă vise ușor frumoase despre Elveția”, a declarat Lisa Mazzone, liderul partidului.
„Elveția este țara comerțului cu mărfuri, Elveția este țara cu un sector financiar puternic, cu multe investiții în combustibili fosili”, a adăugat ea.
Companiile de tranzacționare a materiilor prime cu sediul în Elveția gestionează 40% din toate tranzacțiile cu petrol și 60% din afacerile de tranzacționare a metalelor, potrivit datelor publicate de asociația industrială Suissenégoce.
Grupul de femei elvețiene cunoscut sub numele de KlimaSeniorinnen nu a făcut din tranzacționarea elvețiană punctul central al cauzei lor, deși campania lor susținută de Greenpeace, care a durat mulți ani, a cerut reglementări mai stricte pentru a limita tranzacțiile care alimentează încălzirea globală.
Un studiu internațional din 2022 privind sustenabilitatea mediului a clasat Elveția în top 10, dar eforturile guvernului de a implementa obiective climatice mai stricte au fost limitate până acum de referendumurile periodice din țară.
Principalele ziare elvețiene au adoptat o poziție sceptică față de această hotărâre în editoriale care au afirmat că aceasta ar putea submina democrația. Cel mai mare partid, Partidul Popular Elvețian de dreapta, a declarat că Elveția ar trebui să se retragă din Consiliul Europei, care încearcă să promoveze drepturile omului în Europa și în afara ei, numindu-i pe judecătorii tribunalului „marionete pentru activiști”.
Spre deosebire de majoritatea democrațiilor occidentale, unde guvernele centrale conduc schimbările politice, Elveția este guvernată de un consens transpartinic care echilibrează interesele celor 26 de cantoane.
Dilara Bayrak, un politician ecologist din Geneva, a declarat că hotărârea ar trebui să stimuleze dezbaterea privind clima în parlamentele cantonale.
De asemenea, este posibil ca hotărârea să accentueze atenția militanților pentru mediu asupra modului în care Elveția servește industria globală prin rețeaua sa de comercianți și bănci.
Sectorul financiar, inclusiv banca centrală, se află deja sub presiunea grupurilor de protecție a mediului pentru a reduce numărul de tranzacții dăunătoare pentru climă pe care le procesează.
Datele publicate luna trecută de Banca Națională a Elveției (SNB) au arătat că investițiile sale au fost legate de 12 milioane de tone de emisii de carbon în 2023.
Participațiile la marile companii petroliere Chevron Corp (CVX.N) și Exxon Mobil (XOM.N) fac parte din rezervele sale valutare, care se ridicau la 655 de miliarde de franci elvețieni (738,28 miliarde de dolari) la sfârșitul anului 2023.
BNS a declarat că își reduce propriile emisii de CO2, dar nu își va schimba politica de investiții. Ea a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebată dacă hotărârea Curții de la Strasbourg va duce la schimbări.
Acțiunile pe care hotărârea spune că Elveția trebuie să le efectueze includ revizuirea obiectivelor sale de reducere a emisiilor pentru 2030 pentru a le alinia la obiectivul Acordului de la Paris de a limita încălzirea la 1,5 grade Celsius (2,7 Fahrenheit) peste nivelurile preindustriale.
De asemenea, a stabilit că Elveția nu și-a respectat propriile obiective de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și nu a reușit să stabilească un buget național de carbon.
Însă tradiția adânc înrădăcinată a referendumurilor din această țară va face ca reforma să fie un proces lent.
„Nu se va întâmpla peste noapte”, a declarat Pascal Mahon, profesor de drept constituțional la Universitatea din Neuchâtel.
„Elveția este o țară care respectă destul de bine dreptul internațional”, a adăugat el. „Autoritățile se vor asigura că îl (respectă), dar făcând acest lucru prin intermediul sistemului politic elvețian, care este încă relativ lent și conservator”.