Mircea Geoană, despre marea șansă a României de a face tranziția către noul model economic global: „Adaptarea la această nouă realitate va fi impusă sau asumată”
Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, a transmis vineri, 13 octombrie, în cadrul conferinței „Economia Circulară în România: de la Provocare la Oportunitate”, care a avut loc în sala Aula Magna a Academiei de Studii Economice din București (ASE), că România are toate atuurile politice, economice și de influență pentru a face tranziția către o nouă paradigmă a securității economice, „către o economie mai sustenabilă, mai competitivă, cu mai multe locuri de muncă”, un nou model economic global care va „impus sau asumat”.
Totuși, oficialul atrage atenția că „adaptarea la această nouă realitate va fi impusă sau asumată” și depinde de noi ca țară cum se va întâmpla acest lucru, în condițiile în care lumea se schimbă chiar sub ochii noștri.
„Unde suntem din punct de vedere al modului în care această nouă paradigmă modifică într-o manieră agresivă economia, societatea și lumea: avem în clipa de față un nou patrulater pe care pe de o parte avem economia, în partea cealaltă avem ecologia, într-un alt colț al patrulaterului avem securitatea și evident nu în punctul cel mai de jos societatea, statul, cetățenii, oamenii. Între economie, ecologie, securitate și societate se rescrie contractul, regula jocului, o dinamică extrem de tumultoasă se întâmplă în timp ce noi discutăm.
Dacă ne uităm și la modul în care interacționează aceste laturi ale patrulaterului, o să vedem că avem în zona de ecologie, de care mă ocup la NATO, conduc inovarea, și avem discuții zi de zi cu liderii din industrie. L-am avut pe Eric Schmidt, fondatorul Google, discutând despre AI generativ, care ne-a spus că în doi-trei ani de zile vom merge la nivelul superior, în care acești algoritmi, aceste mașini construite de oameni vor merge la etapa următoare la care vor discuta între ei, fără să mai treacă prin noi, ființele umane. Și încă o etapă, în alți doi trei ani de zile, în care vor întra să interacționeze și să gândească împreună. Aceste transformări, quantum computing, până la sfârșitul deceniului devin comercializabile”, a explicat Mircea Geoană, secretar general adjunct al NATO.
Lumea este într-o continuă schimbare, atrage atenția Mircea Geoană
Lumea se schimbă cu o viteză nemaiîntâlnită până acum, iar România trebuie să facă față, mai spune oficialul de la Bruxelles, arătând că noi materiale chimice sunt descoperite, iar biotehnologia schimbă într-un mod profund științele umane și chiar specia umană.
„Noi materiale din afara tabelului lui Mendeleev sunt pe cale să fie descoperite. Biotehnologia schimbă într-un mod profund științele umane, ființa umană și specia umană. Într-un sondaj făcut în Silicon Valley, 10% din cei care lucrează la softurile din AI consideră că aceste transformări revoluționare vor conduce eventual la extincția speciei umane. Nu se va întâmpla asta pentru că și la noi la NATO și la UE și în SUA, peste tot în lume, ne gândim cum să avem o tehnologie care să își păstreze elementul uman în centru, folosirea etică a acestora, inclusiv pe probleme de armată și securitate națională. Ceea ce se întâmplă pe zona de evoluție tehnologică este fără precedent”, a completat acesta.
Mai mult, în același timp, elementul de securitate și lupta pentru resurse rare devine mai acerbă, iar în prezent, chiar și natura a devenit o resursă, a mai atras atenția Mircea Geoană.
„Elementul de securitate devine extraordinar de important și avem în clipa de față o nouă paradigmă a securității economice. În tot ceea ce înseamnă lanțul de aprovizionare, protecție cibernetică împotriva atacurilor împotriva unor economii tot mai digitalizate, inclusiv în România, și la noi o să vină, oricât de mult am rezista digitalizării de stat. Chestiuni legate de competiția de microprocesoare, pentru resurse rare și natura devine o resursă tot mai rară.
Și am spus-o și la UPG în Ploiești, că România ar putea să fie un exemplu și chiar am venit să vă spun că și din economia circulară și din restul politicilor sectoriale am putea găsi un exemplu românesc de tranziție între actuala paradigmă energofagă, nerespectuoasă față de mediu, hiperpoluantă, este neacceptabil să vezi pe marginea drumului atât de multe deșeuri, și să putem veni cu o tranziție care să permită de o manieră suportabil economic și social, dar ambițios din punct de vedere a tranziției ecologice”, a mai spus Mircea Geoană care explică un lucru pe care l-a văzut, acela că „toate politicile publice din țara noastră au la sursă și ca finanțare fondurile europene”, un lucru pe care îl consideră bun, dar despre care spune că ar putea ascunde și o „lipsă de viziune proprie”.
Cum poate România să profite de această conjunctură a prezentului și ce atuuri are
Oficialul NATO a explicat că România poate beneficia de o securitate economică și o tranziție justă în contextul în care este o țară uriașă ca suprafață dacă va profita de faptul că are niște resurse naturale care pot fi exploatate în condiții respectuoase față de mediu. Mai mult, țara noastră ar putea fi o țară cu profil propriu de la care alții ar putea avea ce să învețe.
„Securitatea economică și tranziție justă. Eu cred că putem să facem în această țară uriașă ca suprafață, avem suprafața Marii Britanii, putem să facem efectiv ca tranziția către o economie mai sustenabilă, mai competitivă, cu mai multe locuri de muncă, profitând de faptul că avem niște resurse naturale care pot fi exploatate în condiții cât mai respectuoase față de mediu, cred că România poate să fie pe tranziție energetică, economică, o țară cu profil propriu la care alții se pot uita și pot să învețe dânșii de la noi”, a completat acesta.
Mai mult, alte țări, partenere României, fac deja acest lucru în prezent, având parte de schimbări rapide imediat după ce a început războiul din Ucraina, dând exemplul Germaniei, Franței și Statelor Unite ale Americii.
Totuși, ca o țară să facă acest lucru trebuie să „anticipeze schimbările” și să nu aștepte exemplul țărilor mai mari.
„Germania, principalul nostru comercial și investițional, își schimbă din mers, după război, eliminarea dependențelor de gaz rusesc, decid avizarea accelerată. Franța la fel, SUA la fel. Este o schimbare de paradigmă, inclusiv ideologică, fără precedent. Țările care stau și așteaptă ca alții mai mari, mai influenți, cu mai mulți bani, să își rezolve dânșii modelul economic și după aia să vedem unde ne strecurăm și noi, este cea mai păguboasă propunere posibilă.
Trebuie să anticipezi schimbările, să lucrezi cu acești parteneri, nu împotriva lor și să spunem împreună că avem în Europa un model european care trebuie să fie împrospătat, competitiv, sustenabil și cred că România are toate atuurile politice, economice și de influență, cel puțin la mine în organizație, România este o influență strategică incredibil de mare”, a transmis Mircea Geoană.
Cum va arăta noul model economic la nivel global
Mircea Geoană crede că noul model economic global va fi bazat pe economie circulară, sustenabilitate, protecția mediului, biodiversitate și completivitate economică și acesta se va instala și în România, „fie cu capul nostru, fie cu capul altora”, a completat secretarul general adjunct al NATO.
„Mesajul meu este un mesaj de curaj, de încurajare pentru acest segment al economiei naționale care are enorm de mult potențial. Sunt convins că noul model economic, care fie cu capul nostru, fie cu capul altora, se va instala și la noi și se instalează în timp ce vorbim: economia circulară, sustenabilitatea, protecția mediului, biodiversitatea și completivitatea economică”, a mai spus Mircea Geoană care a și explicat cum va funcționa noul model economic la nivel global.
Al doilea om în NATO spune că va exista o globalizare pe anumite tipuri de industrii, economii și comerț, însă vom avea parte și de multă regionalizare.
„În primul rând, în această nouă nou model economic la nivel global, cu o globalizare care va funcționa pe anumite tipuri de industrii, economii și comerț, dar și cu multă regionalizare. Pentru că reziliența economică, securitate economică, vine cu un cost. Va fi un premiu. Pentru că a avea lanțuri de valoare și de aprovizionare mai scurte înseamnă cost. Să poți să faci tranziția de la economii, de la motoarele economice care astăzi au un randament corect, la altele care sunt mai scumpe, are și aceasta un cost”, a mai explicat acesta.
Ce face NATO și ce se întâmplă de fapt în Orientul Mijlociu
În același timp, Mircea Geoană a recunoscut că NATO se uită în prezent atât la securitatea energetică și alimentară, cât și la cea derivată din schimbările climatice, explicând ce se întâmplă în Orientul Mijlociu.
„Noi la NATO ne uităm și securitatea energetică și la securitate alimentară și la securitate derivată din schimbările climatice și vreau să vă spun un pic și despre ce se întâmplă în Orientul Mijlociu că în spatele acestor evenimente extrem extrem de complexe se ascunde o problemă masivă de fragilitate a unui arc de cerc din Golful Guineei până în Afganistan și tot ce mișcă până acolo, cu riscul de terorism, iată că le vedem în acțiune din nou, cu riscul de migrație masivă, cu luptă pentru resurse, pentru apă, ne preocupă și fac parte din ceea ce noi facem la NATO”, a mai spus oficialul.
România trebuie să găsească „un echilibru între a face această tranziție să fie suportată social și economic”, dar nici să ajungă în varianta „în care te prefaci că faci și nu faci pentru că adaptarea la această nouă realitate va fi impusă sau asumată”.
„Pentru România, să revenim la țara noastră, există un just echilibru între cele două extreme pe care eu le simt că sunt în competiție în acest moment, un fel de ecologism punitiv, intransigent, care spune că facem totul acum, indiferent de cost, social și economic și partea cealaltă, inacțiune și strategii aprobate pe hârtie și neimplementate și lipsă de coerență între sub sectoare sau sectoare ale economiei, lipsă de perseverență politică, costuri electorale, avem anul viitor un an superelectoral cu patru alegeri. Trebuie să găsim un echilibru între a face această tranziție să fie suportată social și economic, nepunitivă dincolo de anumită limite de supoartabilitate economică și socială, dar nici cealaltă variantă în care te prefaci că faci și nu faci pentru că adaptarea la această nouă realitate va fi impusă sau asumată”, a conchis acesta.
Alături de Mircea Geoană, secretarul general adjunct al NATO, la conferința „Economia Circulară în România: de la Provocare la Oportunitate”, au mai participat nume mari din industrie precum Constantin Damov, președinte Green Group, Julien Munch, CEO Carrefour România, Jovan Radosavljevic, general Manager CocaCola HBC România, Cristian Lazăr, CEO și fondator Green Pack și alții.
Discuțiile, moderate de Lucian Mândruță, au demarat cu panelul „Sustenabilitate și Securitate Economică în Europa de Est,”. Ulterior, în a doua parte a evenimentului s-a vorbit despre investitori și investiții în economia circulară românească, fiind pusă în discuție o perspectivă esențială asupra modului în care societatea abordează, gestionează și valorifică resursele într-un mod sustenabil.
Evenimentul a fost organizat de Green News România în parteneriat cu Asociația Coaliția pentru Economie Circulară (CERC).
