NEWS

EXCLUSIV Protest al pensionarilor în fața Guvernului. Oamenii își cer drepturile. Memoriul Asociației românilor din Ardeal UPDATE

EXCLUSIV Protest al pensionarilor în fața Guvernului. Oamenii își cer drepturile. Memoriul Asociației românilor din Ardeal  UPDATE
Sursă foto: Facebook

A fost protest al pensionarilor în fața Guvernului. Beneficiari ai Legii 154/2021, urmași ai persoanelor persecutate politic și expulzate, și-au strigat nemulțumirea față de amânarea, pentru a treia oară, a legii care le dă drepturile cuvenite.

UPDATE Documentul depus la Guvern de Asociația românilor expulzați în 1940

Asociația românilor refugiați și expulzați în 1940 filiala Carei a organizat joi un protest în fața Guvernului.

”Am străbătut sute de km de la Carei la București pentru a proteste împotriva DISCRIMINĂRII la care sunt supuși urmașii românilor persecutați etnic în 1940 pentru că Legea 154/2021 se aplică doar pentru minoritari. Legea 154/2021 nu își produce efectele pentru românii cuprinși la lit.c) și g).

De 3 ani de zile se tot amână plata indemnizațiilor și mereu în luna decembrie. În timp ce minoritarii stau liniștiți la casele lor, urmașii românilor trebuie să iasă în stradă, în plină iarnă, pentru a cere să li se facă dreptate în țara lor”, ne-a declarat Daniela Ciută, președinte filiala Carei a asociației organizatoare.

Doama Ciută ne-a povestit și prin ce au trecut acești oameni sau părinții acestora, cei care cer acum de la statul român să le dea drepturile.

”În 30 august 1940 s-a semnat odiosul Dictat de la Viena prin care nordul Ardealului se ceda fără luptă Ungariei hortyste. Intrarea trupelor hortyste în primele zile ale lui septembrie 1940 a adus iadul pe pământ pentru români. Atrocități de neimaginat au avut loc în TOATE satele românești. Încă mai trăiesc dintre cei care au văzut ce s-a petrecut„, mai spune doamna pentru Mediaflux.

Membrii asociației din Carei, dar și români veniți din toate colțurile țării: Constanța, Iași, Arad, Tulcea, Oltenița, Baia Mare, Craiova, Reșița dar și din București, cu toții au scandat în cor ”VREM DREPTATE!”, ”STOP DISCRIMINĂRII!”, ”APLICAȚI LEGEA 154 ȘI PENTRU ROMÂNI!”, ”NU DISCRIMINAȚI ROMÂNII!„.

Oamenii au depus un Memoriu la Registratura Guvernului și la Minel Ivascu, consilier de stat la Cancelaria premierului. Astfel, urmașii românilor persecutați etnic și expulzați din casele lor în 1940 ca urmare a consecințelor Dictatului de la Viena și a ocupării nordului Ardealului de Ungaria hortystă își exprimă indignarea și revolta față de desconsiderarea și discriminarea aplicate prin intermediul noilor ordonanțe și legi care amână pentru al treilea an consecutiv aplicarea Legii 154/2021 și pentru noi, românii.

Sursa: Asociația românilor refugiați și expulzați în 1940
Sursa: Asociația românilor refugiați și expulzați în 1940
Sursa: Asociația românilor refugiați și expulzați în 1940

Protest al pensionarilor și românilor în fața Guvernului

Conform legii, oamenii ar fi trebuit să-și primească drepturile încă de la 1 ianuarie 2022, dar asta nu s-a întâmplat nici acum. Guvernul a amânat din nou plata sumelor cuvenite, pentru 2025.

Este vorba despre supraviețuitorii persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la 6 martie 1945, precum și celor expulzate în străinătate ori constituite în prizonieri. Vorbim și despre urmașii românilor persecutați etnic și expulzați din casele lor în 1940 ca urmare a consecințelor Dictatului de la Viena și a ocupării nordului Ardealului de Ungaria hortystă

Ajunși la capătul răbdării și la mulți dintre ei la vârsta pensionării, urmașii românilor strămutați în acele vremuri au venit din mai multe colțuri ale țării să protesteze în fața Guvernului.

”Suntem dați deoparte, foarte umiliți, foarte discreditați, deși am depus petiții peste petiții. Mai avem speranțe, dacă nu aveam speranțe nu eram aici. Și pentru noi, ca pensionari, avem o vârstă, avem toate bolile, că știți cum era în comunism, eu sunt deportată, m-am născut în Bărăgan.”, ne-a mărturisit Mariana Moceanu, participantă la protest.

Doamna a împărtășit publicației noastre și povestea emoționantă a familiei sale. Amintirile nu o lasă să cedeze din încăpățânarea cu care își cere drepturile.

”Părinții mei au venit în Timiș, deși statul român le-a promis că le dă casă aici, nu li s-a dat nimic, au fost trimiși în Sânnicolau Mare și de acolo am fost deportați pe Bărăgan.

Aveam 8 ani când am plecat de acolo, în 1965 a venit tata în Constanța, a ridicat casa, a venit și ne-a luat și pe noi. Trei copii și doi părinți am stat într-o cameră. Și, încet, încet, au lipit și celelalte camere și am mărit un pic confortul”, ne-a povestit doamna Moceanu.

Suma de bani pe care trebuie să o primească acești oameni nici măcar nu este una foarte mare dacă ar fi să punem în balanță suferința prin care au trecut în acele vremuri.

”Maxim 700 de lei am putea primi. În afară de sumă, sunt și unele facilități, reducere la medicamente, reducere pe calea ferată. Minoritățile au dublu față de noi și ei sunt în plată”, a mai precizat Mariana Moceanu.

De-a lungul timpului, miile de beneficiari ai Legii 154/2021 au făcut sute de petiții la ministere, Guvern, Președinție, iar răspunsurile nu le-au adus nimic concret. Instituțiile nu fac decât să-și paseze responsabilitatea de la una la alta.

În luna ianurie 2024, răspunsul Ministerului Finanțelor Publice a fost același pentru toți cei care i s-au adresat.

 

Răspunsul Ministerului Finanțelor

”Urmare solicitării dumneavoastră înregistrată în cadrul Biroului de informare publică cu nr. 660.240/2023, vă comunicăm următoarele:

Precizăm că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 (Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 115/2023 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice, pentru consolidare fiscală, combaterea evaziunii fiscale, pentru modificarea şi completarea unor acte normative, precum şi pentru prorogarea unor termene, cu modificările și completările ulterioare), al cărei coinitiator a fost Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS), a avut în vedere continuarea aplicării unor măsuri aprobate în perioada anterioară, de limitare a nivelului unor cheltuieli bugetare, precum și aplicarea unor legi începând cu anul 2025 sau prorogarea unor termene de aplicare a unor prevederi legale până la anumite date din anul 2025, printre care și acordarea şi plata, începând cu data de 1 ianuarie 2025, a drepturilor stabilite potrivit art. 31  alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin derogare de la prevederile art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 105/1999.

Sursă foto: Facebook

Menționăm că prorogarea nu se referă la aplicarea în totalitate a Legii nr. 154/2021 (Legea nr. 154/2021 privind modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, cu modificările și completările ulterioare), ci a prevederilor art. 1 alin. (1) lit. c) și g) și art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 105/1999, în care sunt cuprinse drepturile privind indemnizațiile lunare pentru copiii persoanelor persecutate din motive etnice, stabilite în cuantumuri diferite, în funcție de situațiile în care s-au aflat părinții acestora.”

Sursă foto: Facebook

Justificarea clasică: riscăm să creștem deficitul

”Neadoptarea acestor măsuri ar fi condus la majorarea deficitului bugetar pe anul 2024, care, pe lângă nerespectarea obligațiilor ce revin țării noastre din calitatea de membru al Uniunii Europene, ar genera creșterea datoriei publice la un nivel nesustenabil, cu riscul înăspririi condițiilor de finanțare a acesteia.

Totodată, precizăm că MMSS este instituția care, prin casele teritoriale de pensii, gestionează problematica persoanelor care beneficiază de diferite drepturi acordate în baza unor legi speciale și care potrivit Hotărârii Guvernului nr. 23/2022 (Hotărârea Guvernului nr. 23/2022 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, cu modificările și completările ulterioare), are atribuţii în elaborarea cadrului legal şi metodologiei de aplicare a prevederilor legale din domeniul pensiilor, altor drepturi de asigurări sociale şi drepturilor acordate prin legi speciale.

Sursă foto: Facebook

Subliniem faptul că, din punct de vedere al politicii bugetare, obligația Guvernului este de a avea o  abordare prudentă, pentru a gestiona resursele și obligațiile bugetare care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice.

MINISTERUL FINANŢELOR”

Elena Șerban nu s-ar vedea făcând altceva decât presă. După ce a studiat Mass Media și Publicitate la SNSPA, a mers direct către televiziune în 2003. A fost, pe rând, reporter, redactor, productor ... vezi toate articolele