FMI a venit în România! Măsurile propuse de Fondul Monetar Internațional. Anunțul făcut de Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii

FMI vine în România luni, 29 ianuarie, iar o delegație a Fondului Monetar Internațional se întâlnește cu oficiali români pentru o analiză a evoluţiilor României în plan economic şi financiar, inclusiv cu Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii.

UPDATE: Principalele teme de discuție ale FMI cu autoritățile din România

Timp de patru zile, va avea discuţii cruciale despre banii românilor cu Guvernul, dar şi cu reprezentanţii mai multor instituţii financiare. Timp de patru zile, Fondul Monetar Internațional va purta discuții cu Guvernul, dar și cu reprezentanți ai mai multor instituții.

În prima zi se vor purta consultări cu Ministerul Finanțelor, cu reprezentanții BNR, cu Consiliul Fiscal, dar și cu ANAF. Bugetul, inflația și măsurile fiscal bugetare sunt principalele teme ale discuțiilor.

Potrivit surselor Antena 3 CNN, FMI propune ca recalcularea pensiilor să fie dată în două-trei tranșe. Vrea, de altfel, impozit progresiv de până la 25% pe salariile de peste 8.000 de lei, dar și o singură cotă de TVA în România.

Măsurile propuse de FMI

FMI propune o singură cotă TVA, eșalonarea recalculării pensiilor și impozit progresiv pe salariu care să ajungă la 25% în funcție de cât câștigi. Pe de alta parte, se vor consulta reprezentanții FMI și autoritățile din România cu privire la creșterea pensiilor din septembrie, după aplicarea noii legi și a noii formule, mai ales cu privire la sursa banilor: de unde va face rost Guvernul de fonduri pentru aceste majorări.

Știre inițială

Misiunea, condusă de Jan Kees Martijn, vine luni la Bucureşti, pentru a analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi pentru o revizuire a prognozelor macroeconomice.

„O misiune FMI, condusă de Jan Kees Martijn, va vizita Bucureştiul din 29 ianuarie până la 1 februarie 2024 pentru o vizită cu caracter obişnuit. Echipa Fondului va analiza recentele evoluţii economice şi financiare şi va realiza o actualizare a perspectivelor macroeconomice”, se arată în anunţul FMI semnat de Geoff Gottlieb, reprezentant regional al FMI pentru Europa Centrală, de Est şi de Sud-Est.

Ultima vizită la Bucureşti a echipei FMI condusă de Jan Kees Martijn, şeful misiunii pentru România, s-a derulat în perioada 25 septembrie – 4 octombrie 2023, şi a fost realizată pentru analiza anuală a economiei în baza Articolului IV.

Posibilă creștere economică de 2,3% pentru România, preconizată de FMI

Fondul Monetar Internaţional estimează o creştere economică de 2,3% pentru România în 2023 şi un deficit bugetar de 6% din PIB şi recomandă autorităţilor de la Bucureşti reforme adiţionale care să reprezinte 2% din PIB.

Într-o conferinţă de presă susţinută la finalul consultărilor, Kees Martijn a precizat că pachetul fiscal adoptat în toamna anului trecut de Guvern este un pas în direcţia potrivită, arătând însă că este nevoie şi de alte reforme.

„Alte reforme în ceea ce priveşte taxele sunt necesare pentru a creşte veniturile, eficienţa şi corectitudinea. O creştere a veniturilor de peste 2% din PIB în afara celor aduse de pachetul fiscal recent va fi necesară în următorii doi ani”, subliniază FMI.

Experţii FMI au arătat, la momentul respectiv, că principalele măsuri la care autorităţile de la Bucureşti ar trebui să se gândească sunt: eliminarea scutirilor, privilegiilor şi lacunelor rămase, o nouă eficientizare a TVA, implementarea unui impozit reformat pe proprietate şi utilizarea politicii fiscale pentru a promova utilizarea eficientă a energiei şi, mai larg, încurajarea tranziţiei la o economiei cu emisii neutre de carbon.

Potrivit sursei citate, pachetul fiscal adoptat va duce la un deficit bugetar de 5% din PIB în 2024, însă va fi nevoie de noi ajustări pentru că, aşa cum s-a convenit cu Comisia Europeană, deficitul trebuie să scadă sub 3% din PIB.

Anunțul făcut de Simona Bucura Oprescu, ministrul Muncii: „Este o chestiune de rutină”

MInistrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a declarat că venirea FMI în România este o chestiune de rutină, pe analiza indicatorilor macroeconomici. Ea a anunţat că vor avea la Ministerul Muncii o întâlnire cu delegaţia FMI marţi dimineaţa, la ora 9.00.

”Venirea FMI în România este o chestiune de rutină, pe analiza indicatorilor macroeconomici. Vom avea şi noi la Ministerul Muncii o întâlnire cu delegaţia FMI marţi dimineaţa, la ora 9.00. Nu avem nicio problemă în sensul acesta”, a spus ministrul Simona Bucura Oprescu la Antena 3.

Ea a precizat că ”România nu are acord cu FMI, iar Guvernul României este responsabil, iar toate măsurile care au fost luate pentru creşterea veniturilor românilor au fost luate la pachet cu măsuri privind o mai bună colectare a veniturilor statului, inclusiv e-factura”. ”În ceea ce ne priveşte pe noi, au fost luate măsuri provind combaterea muncii la negru”, a completat Simona Bucura Oprescu.

Ministrul a mai spus că, la fel ca şi în cazul legii pensiilor, momentul T0 al reformei îl va reprezenta noua lege a salarizării, pe Jalonul 420 din PNRR, salarizarea în sistemul public.

”Noi, Ministerul Muncii, lucrăm la legea salarizării, în mare măsură partea de dialog social, ministere, sindicate, a fost făcută, doar cu cei din educaţie nu ne-am întâlnit de când am început eu mandatul, strict pe legea salarizării. Au avut o negociere înainte de venirea mea la minister, întenţionez să mă întâlnesc cu aceştia săptămâna viitoare. Ne vom apuca să populăm familiile ocupaţionale cu coeficienţii, să avem o aşezare a acestora”, a spus ministrul Muncii.

Simona Bucra Oprescu a mai arătat că ”partenerii de la Banca Mondială vor face partea de impact, apoi decizia politică se va lua în coaliţie, legată de momentul în care va fi adoptată legea şi de când va fi aplicată. Ministrul a ţinut să precizeze că, aşa cum a spus premierul Ciolacu, ”în 2024, într-un an cu atâta runde de alegeri, nu pot veni să creeze aşteptări atât de mari cu legea salarizării”.

”Noi trebuie să fim pregătiţi să poată fi aplicată din anul care va urma”, a mai spus ea.

Noul pachet fiscal mărește baza de impozitare la nivel național

În acest moment, România are o cotă generală de TVA de 19% și o cotă de 9% pe alimente, locuințe, panouri solare și fotovoltaice, mâncare bio, pompe de căldură. România a avut o cotă de 5% și pentru locuințele noi, dar taxa a fost majorată la 9%.

Singurele bunuri pentru care mai există TVA de 5% sunt cărțile, ziarele, revistele și manualele. O simplificare a TVA înseamnă eliminarea cotelor reduse. Aceasta ar duce automat la o creștere de prețuri pentru alimente, locuințe, panouri sau pompe de căldură. De asemenea, privilegiile fiscale la care s-a referit FMI sunt scutirile de impozit și contribuții de care se bucură IT-iștii, constructorii, cercetătorii, industria alimentară și agricultorii. Potrivit PNRR, acestea trebuie eliminate.

Experţi FMI au menţionat, în context, că noul pachet fiscal lărgeşte baza de impozitare şi îmbunătăţeşte veniturile prin eliminarea scutirilor pentru angajaţii din agricultură, construcţii, procesarea alimentelor şi IT precum şi limitarea numărului de bunuri care beneficiază de o cotă redusă de TVA. De asemenea, aceştia susţin că majorarea taxei pe microîntreprinderi va duce la majorarea veniturilor din taxe, însă consideră că pragul pentru înregistrarea ca microîntreprindere ar trebui redus şi mai mult.

Pe de altă parte, instituţia financiară internaţională a apreciat că taxa pe cifra de afaceri impusă băncilor şi marilor companii pune o povară incorectă asupra companiilor cu marje reduse şi ar putea reduce intermedierea financiară.

Potrivit sursei citate, pe termen mediu economia românească va ajunge la potenţialul de creştere de 3 – 3,25%, pe măsură ce consumul şi investiţiile susţinute de fondurile din PNRR rămân puternice. Rata inflaţiei va scădea de la 7% la 4% la finalul anului 2024, însă rămâne peste ţinta Băncii Naţionale a României, au mai subliniat reprezentanţii instituţiei financiare internaţionale.