Fraude de 6 miliarde de euro cu fonduri europene, comise în România, investigate de Parchetul European, anunță un procuror EPPO

Valoarea totală a prejudiciilor investigate în 2025 de anchetatorii Parchetului European în România se ridică la 6 miliarde de euro, unele dintre dosare vizând prejudicii mari în cazul unor fraude cu TVA, de peste 10 milioane de euro, a explicat procurorul european Cătălin Borcoman într-un interviu pentru Libertatea.

Magistratul mai spune că în România, „grosul dosarelor investigate” în privinţa unor fraude din banii alocaţi prin PNRR se află, „în special”, în zona dezvoltării regionale şi urbane sau în cea de dezvoltare rurală.

Totodată, Borcoman reclamă că, „din păcate”, autorităţile române „suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European” legate de Portul Constanţa, unde există suspiciuni că ar acţiona „mafia chineză”.

Procurorul european dezvăluie că EPPO mai verifică achiziţii militare din fonduri comunitare făcute de unele state membre, inclusiv de România.

„Ca număr de dosare, 10% sunt în România, nu neapărat şi ca prejudiciu. Pentru fraudele care sunt în România, valoarea totală a prejudiciilor investigate este de 6 miliarde de euro, dar numărul de dosare este foarte ridicat”, a declarat pentru Libertatea Cătălin Borcoman, întrebat despre ultimul raport al Parchetului European, potrivit căruia fraudele estimate de investigatori sunt de 67 de miliarde de euro, iar 10% ar fi fost comise în România.

Procurorul european afirmă că în România sunt în curs de investigare dosare care au valori ridicate în cazul unor fraude cu TVA, de peste 10 milioane de euro, dar adaugă că nu poate da detalii concrete în acest stadiu al investigaţiilor. Borcoman a dezvăluit că două dosare, unul care vizează recoltarea stufului din Delta Dunării şi altul privind achiziţia de microbuze şcolare în România, din fonduri europene, sunt în curs de urmărire penală.

„În primul, este urmărire penală în rem (n.red. – nu este încă începută urmărirea penală împotriva unei persoane) şi nu doresc să fac, şi nici nu pot în acest moment, alte comentarii. În cel de-al doilea, a fost efectuată o serie întreagă de investigaţii, inclusiv s-au efectuat percheziţii. Vom vedea, probabil, în perioada următoare, mai multe detalii, în momentul în care urmărirea penală va fi efectuată faţă de anumite persoane. (…) Nu există suspecţi în acest moment, însă vor fi aduse la cunoştinţă învinuiri, probabil, în următoarele luni”, a subliniat procurorul european.

Peste 500 de dosare la nivel european cu fraude din banii alocaţi prin PNRR

Referitor la cele peste 500 de dosare la nivel european cu fraude din banii alocaţi prin PNRR, Borcoman a explicat că în România „grosul dosarelor investigate” se află, „în special, în zona dezvoltării regionale şi urbane sau în zona de dezvoltare rurală privind activităţi specifice incluse în acest plan, posibil fraudate”.

„De asemenea, în România există foarte multe cauze investigate şi în domeniul agricol, în general în privinţa subvenţiilor, dar sunt şi dosare în dmeniul modernizării activităţilor agricole, prin sisteme noi de irigaţii sau prin achiziţionarea de utilaje”, a punctat Borcoman.

EPPO a început să verifice achiziţii militare din fonduri europene făcute de unele state membre, inclusiv de România

Procurorul european a mai dezvăluit că anchetatorii EPPO au început, în urma unor sesizări, să verifice achiziţii militare din fonduri europene făcute de unele state membre, inclusiv de România, precizând că, deocamdată, anchetele se desfăşoară „in rem”, adică referitor la fapte, nu la persoane.

Întrebat despre potenţiale fraude în folosirea banilor europeni de către Ucraina, în contextul unor ample anchete la Kiev inclusiv împotriva unor apropiaţi ai preşedintelui Volodimir Zelenski, procurorul european a menţionat că în dosarele supervizate de el, din România, a avut „cooperări cu autorităţile ucrainene pentru un caz specific” în care a şi fost trimis în judecată un lucrător vamal de la Vama Siret, unde a obţinut „date de la colegii din Ucraina”, şi într-un alt dosar de fraude cu fonduri europene, unde de asemenea, în baza acordurilor existente cu autorităţile din Ucraina, s-au obţinut anumite date, şi acel dosar fiind în curs de judecată.

„Altfel, alte dosare în care sunt investigate posibile fraude ale fondurilor europene comise în Ucraina, de regulă, sunt investigate de parchetul aflat în locul de unde aceste fonduri provin. De regulă, e vorba de colegii din cadrul Parchetului European de la Bruxelles. Ştiu că se cooperează destul de bine cu autorităţile ucrainene. Din păcate, acum, în ultimul timp, la nivel naţional, au fost unele turbulenţe la Parchetul General şi în alte parchete din Ucraina, dar în general, cooperarea este bazată pe acordurile existente şi este foarte bună”, a afirmat Borcoman, adăugând că se referă la „nişte ştiri legate de procurorul general al Ucrainei, care a părăsit ţara, acuzat de către Parchetul Anticorupţie”.

Ce anchete se desfășoară în România

Magistratul european arată, în legătură cu anchetele în derulare care vizează reţele de crimă organizată cu implicarea mafiei chineze în porturi europene, inclusiv în România, că, „din păcate”, autorităţile române „suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European” legate de Portul Constanţa.

„În ceea ce priveşte funcţionarea efectivă a acestor reţele, nu pot să vă dau foarte multe detalii. Avem o serie întreagă de informaţii care provin dintr-o anchetă foarte mare derulată în legătură cu activitatea mafiei chineze în portul Salonic, informaţii care se referă şi la aspecte infracţionale care se derulează în România. Din păcate pentru autorităţile române, acestea suferă în continuare de o lipsă a transmiterii informaţiilor sau sesizărilor către Parchetul European legate de Portul Constanţa. Astfel, noi am putut începe dosare care sunt in rem şi despre care nu pot oferi foarte multe detalii, doar în baza informaţiilor culese încrucişat din alte cauze EPPO şi adunate la nivelul structurii centrale şi transmise către birourile din România”, a explicat Borcoman.

Potrivit procurorului european, EPPO a început să primească anumite sesizări din partea ANAF, în contextul în care procurorii europeni se ocupă şi de fraude cu TVA, cu componente transfrontaliere, cu prejudicii mai mari de 10 milioane de euro, însă în legătură cu portul Constanţa nu a primit „încă concret nicio sesizare”, deşi există „date că ar exista componente ale mafiei chineze şi în acel port”.

„Ultimele întâlniri cu autorităţile naţionale (n.red. – române) au fost în urmă cu două, trei luni şi în continuare, eu am speranţa că vom primi astfel de sesizări. Am deschis toate canalele de comunicare pentru că procurorii europeni delegaţi nu pot merge în port să facă controale fizice. Ei pot primi sesizări de la autorităţile competente şi pot declanşa o investigaţie cu ajutorul organelor de Poliţie, cu ajutorul de specialitate al autorităţilor vamale, dar avem nevoie să primim sesizări pentru a începe astfel de investigaţie”, a punctat Borcoman, adăugând că îi place să creadă că autorităţile naţionale „nu ascund informaţii, ci doar că încă nu au fost suficient de deschise pentru a le transmite” către Parchetul European.

În ceea ce priveşte infracţiunile din porturi, Cătălin Borcoman a spus că este despre fraudele vamale care intră în competenţa EPPO, care „sunt reglementate tot în Legea 78 din 2000 privind fraudarea intereselor financiare ale Uniunii Europene”, dar şi despre „fraude transfrontaliere cu TVA, bineînţeles spălarea banilor provenind din astfel de infracţiuni, toate în condiţiile existenţei unui grup criminal organizat”.