Geoană, despre decizia de recalculare a pensiilor. „Trebuie să ne asigurăm ca asta va duce și la creșterea puterii de cumpărare”
Mircea Geoană, despre decizia de recalculare a pensiilor. Secretarul adjuct al NATO spune că aceasta este este una corectă și necesară, dar că trebuie ținut cont de situația economică.
Va trebui, însă, să ne asigurăm că această decizie va conduce și la o creștere reală a puterii de cumpărare a pensionarilor, aflată în puternică erodare din cauza celei mai mari inflații și a celor mai mari prețuri la energie din Uniunea Europeană, spune Mircea Geaonă.
Geoană, despre decizia de recalculare a pensiilor. Avertisment privind riscul unei crize financiare
Sper ca guvernanții actuali să fi învățat ceva din lecția precedentei crize financiare, când deficitele mari și amânarea măsurilor de ajustare obligatorii au făcut ca toți românii să plătescă triplu prețul anului electoral.
Toți economiștii serioși trag semnale de alarmă că deficitele scăpate de sub control vor necesita, încă din 2025, măsuri serioase de ajustare, mai spune secretarul general al NATO, pe pagina sa de Facebook, prezentând un articol recent din Financiar Intelicence pe acestă temă.
Date privind situația economică din România
Institutul Național de Statistică (INS) a publicat în primele estimări („semnal”) cu privire la evoluția activității economice în România în trimestrul II și semestrul I din 2024.
Datele exprimă persistența unui climat macroeconomic dificil pe plan intern, pe fondul provocărilor fără precedent cu care se confruntă Zona Euro (nucleul dur al Uniunii Europene și, totodată, principalul partener economic al României) și factorilor interni cu impact nefavorabil pentru percepția de risc investițional, inclusiv nivelul ridicat al costurilor reale de finanțare și al prețurilor la energie și intensificarea deficitelor gemene.
Astfel, potrivit datelor publicate de INS economia națională a crescut pentru al doilea trimestru consecutiv în trimestrul II din 2024, dar cu o dinamică trimestrială în decelerare la 0,1% (de la 0,5% în trimestrul I).
Din perspectiva an/an PIB-ul României a urcat cu 0,8% în trimestrul II, în accelerare de la 0,1% în trimestrul I, după cum indică statisticile comunicate în această dimineață de INS, aspect evidențiat în graficul de mai sus.
În semestrul I 2024 economia internă a crescut cu o rată anuală de doar 0,7%.
Analiza indicatorilor de conjunctură cu bază lunară evidențiază persistența unui climat dificil în sfera industriei naționale, pe fondul provocărilor cu care se confruntă industria europeană și nivelurilor ridicate ale costurilor de finanțare și prețurilor la energie.
Ce s-a întâmplat în industria extractivă și în construcții
Astfel, potrivit datelor INS, volumul producției industriale din România s-a redus cu un ritm anual de 2,1% în semestrul I, notându-se declinul înregistrat de componenta furnizare de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat cu o rată anuală de 6,4%.
Totodată, producția s-a diminuat și în ramurile extractivă și prelucrătoare în perioada ianuarie – iunie 2024, cu rate anuale de 1,2%, respectiv 1,5%.
De asemenea, sectorul de construcții (intensiv în capital și forță de muncă) a înregistrat o scădere a activității cu un ritm anual de 1,1% în perioada ianuarie – mai 2024, conform datelor INS. Această evoluție a fost determinată de ajustarea înregistrată la nivelul componentei clădiri rezidențiale cu o dinamică medie anuală de 21,5%, pe fondul costurilor reale de finanțare ridicate și persistenței percepției de risc investițional la un nivel înalt.
Nu în ultimul rând, deficitul balanței comerciale cu bunuri și servicii s-a intensificat cu un ritm mediu anual de 49,3%, până la 8,9 miliarde EUR în perioada ianuarie – iunie 2024, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR), evoluție care exprimă deteriorarea contribuției cererii externe nete la ritmul anual al activității economice.
La polul opus, volumul vânzărilor din comerțul cu amănuntul s-a majorat cu o dinamică anuală de 8,1% în intervalul ianuarie – iunie 2024, evidențiindu-se majorarea la nivelul componentei bunuri nealimentare cu un ritm anual de 13%.
Această evoluție a fost susținută de majorarea salariului mediu net real (cu o dinamică medie anuală de aproximativ 7%) și de creșterea creditului de consum (cu un ritm mediu anual de 9%) în semestrul I.
Indicatorul de încredere în economia României a scăzut
INS va publica estimările provizorii (1) cu privire la dinamica PIB-ului și componentelor din trimestrul II și semestrul I 2024 la începutul lunii septembrie.
Atrag atenția cu privire la deteriorarea indicatorului de încredere în economie și la intensificarea volatilității pe piețele financiare internaționale la începutul semestrului II din acest an, factori care exprimă perspective de persistență a unui climat macroeconomic dificil în trimestrele următoare.
Astfel, indicatorul de încredere în economia României (estimat și publicat lunar de Comisia Europeană) a scăzut în iulie cu 1,7 puncte raportat la nivelul din iunie, până la 102,5 puncte, minimul din februarie anul curent,
