Gripa de tip A continuă să creeze probleme în toată țara. Cum ne dăm seama că avem acest virus și ce complicații pot apărea

România continuă să se confrunte cu tot mai multe cazuri de gripă de tip A. Aceasta este cea mai severă formă de gripă sezonieră și, netratată, poate duce la complicații grave.

„În cazul gripei, riscul de complicaţii este mult mai mare decât în cazul altor infecţii virale, pentru că imunitatea scăzută la aceste persoane favorizează suprainfecţia bacteriană şi duce la o pneumonie cu germeni diferiţi”, avertizează reputatul medic pneumolog Beatrice Mahler.

Care este cauza gripei de tip A?

Gripă de tip A este provocată de virusul gripal A. Virusurile gripale aparțin familiei Orthomyxoviridae și sunt clasificate în tipurile A, B și C pe baza proteinelor de baza. Virusurile gripale A (H1N1) care circulă în prezent sunt înrudite cu virusul pandemic H1N1 care a apărut în primăvara anului 2009 și a provocat o pandemie de gripă. Aceste virusuri au continuat să circule sezonier de atunci și au suferit modificări genetice și modificări ale proprietăților lor antigenice.

Gripa de tip A se poate produce atunci când virusul infectează țesuturile din tractul respirator superior (sinusuri, cavitate orală și gât) sau tractul respirator inferior (plămânii). Virusul se poate replica în aceste țesuturi, ceea ce provoacă simptome specific de gripă. Gripa de tip A este foarte contagioasă. Virusul poate fi transmis prin tuse, strănut sau prin contact apropiat cu alte persoane.

Care sunt simptomele gripei de tip A?

Spre deosebire de o răceală obișnuită, gripa se caracterizează, de obicei, printr-un debut brusc al simptomelor. Semnele comune ale unei infecții gripale cu virusul gripă A includ:

– tuse frecventă și severă
– lipsa poftei de mâncare
– rinoree sau congestive nazală
– strănut
– durere de gât
– febră
– durere de cap
– oboseală
– frisoane
– dureri corporale
– fotofobie

Simptomele severe pot include:

Gripa de tip A poate provoca simptome suplimentare în cazurile severe. Aceste simptome sunt rare, dar uneori pot deveni o urgență medicală:

– Hipotensiune arterială sau tensiune arterială scăzută
– Dificultăți de respirație
– Tahicardie sau ritm cardiac rapid și accelerat

Uneori, simptomele unei forme ușoare de gripa A pot trece de la sine. Cu toate acestea, dacă simptomele persistă mai mult de o săptămână fără ameliorare trebuie consultat medicul.

Care pot fi complicațiile gripei tip A?

Majoritatea cazurilor de gripă A se rezolvade la sine sau cu tratament simptomatic în câteva săptămâni. Gripă însă poate fi mai severă în unele cazuri și poate duce la complicații.

Complicațiile pot include:

– Infecții ale urechii: Răspunsul imun la gripă A provoacă inflamație, care poate afecta urechea și poate cauza acumularea de lichid în trompa lui Eustachio. Acest tub conectează partea din spate a urechii cu urechea medie. Lichidul se poate infectă și poate provoca o infecție a urechii.
– Encefalită: Răspunsul imun poate provoca inflamația creierului. Gripa A poate afecta, de asemenea, sistemul nervos central.
– Miocardită: Răspunsul imun poate afecta mușchiul inimii. Miocardita este o inflamație a mușchiului inimii, care poate provoca dureri în piept și probleme de respirație.

Alte complicații

– Miozita: Un răspuns imun exagerat la gripă poate provoca inflamatia mușchilor. Simptomele includ durere musculară, sensibilitate și oboseală musculară.
– Pneumonie: Gripa A poate vulnerabiliza sistemul imunitar, predispunând organismul la infecții secundare. Pneumonia, care afectează plămânii, este o infecție secundară frecvența la persoanele cu gripă.
– Sepsis: Această este o reacție severă care poate pune viață în pericol. Sepsisul apare în momentul în care o infecție se răspândește în circulația sistemică. Sepsisul poate provoca leziuni ale organelor interne și moartea dacă nu este tratată.
– Infecția sinusurilor: Gripa A poate provoca congestia și inflamarea sinusurilor, care poate favoriza dezvoltarea unei infecții.

Care sunt factorii de risc pentru gripă de tip A?

Orice persoană poate dezvolta gripă tip A. Anumite persoane prezintă un risc mai mare de a dezvoltă simptome și complicații severe, cum ar fi:
– Adulți cu vârstă de peste 65 de ani
– Sugarii și copiii cu vârstă mai mică de 2 ani
– Femeile însărcinate
– Persoanele care suferă de boli cronice, cum ar fi de boli cardiace, renale sau hepatice
– Persoanele imunodeficiente cu tulburări autoimune, cancer, care efectuează chimioterapie sau care administrează steroizi

Cum este diagnosticată gripa de tip A?

În scopul diagnosticării gripei de tip A, medicul va efectua anamneză și un examen fizic pacientului.
Pentru a diagnostica și a diferenția gripă de tip A de alte afecțiuni, o proba de secreție nazală sau de la nivelul gâtului trebuie recoltată, în general, în primele 4-5 zile de boală și este testată prin următoarele metode:
– Test de reacție în lanț a polimerazei (PCR)
– Test rapid de antigen
– Test molecular rapid pentru detectarea acidului nucleic
Poate fi efectuată și radiografia toracică pentru a exclude infecțiile bacteriene sau pneumonia.

Cum poate fi prevenită gripa de tip A?

Strategiile de prevenire a gripei pot proteja populația de gripă sau pot reduce riscul de complicații în cazul îmbolnăvirii.

Unele metode de prevenție includ:
– vaccinare anuală împotriva gripei- evitarea atingerii fetei, deoarece microbii se pot răspândi cu ușurință de la mâini la ochi, nas sau gură
– dezinfectarea și curățarea suprafețelor sau a obiectelor care pot întră în contact cu persoanele cu gripă
– limitarea contactului cu persoanele care au gripă
– spălarea mâinilor în mod regulat
– purtarea unei măști
– tușitul într-un șervețel sau în pliul cotului