Executivul a aprobat legea privind aceste pensii! Guvernul României a adoptat miercuri, 28 decembrie, proiectul de Lege care vizează reducerea cheltuielilor cu pensiile de serviciu, care este prevăzut în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Actul normativ adoptat respectă atât prevederile PNRR, cât și deciziile CCR și urmărește ajustarea cheltuielilor totale cu pensiile și indemnizațiile de serviciu, conform angajamentelor asumate. Ministrul Muncii, Marius Budăi, a venit cu o serie de detalii importante cu noile modificări ce vor intra în vigoare de anul viitor, după ce acesta va fi depus în Parlament și supus aprobării.
Proiectul de lege privind pensiile speciale, aprobat de Guvern, va fi depus în Parlament. Ministrul Muncii Marius Budăi a anunţat miercuri vestea cea mare.
„Proiectul de lege va fi depus de acum în Parlament şi va fi suspus aprobării odată cu începerea dezbaterilor cu data de 1 februarie”, a anunţat Budăi la finalul şedinţei de Guvern de miercuri.
Conform acestuia, proiectul prevede ajustarea prin reducere a cheltuielilor cu pensiile şi indemnizațiile stabilite şi plătite în baza unor legi speciale, pentru cele şase categorii: două în domeniul justiţiei, navigatorii, Curtea de Conturi, diplomaţii şi pensiile militare.
„Reducerea chelutielilor se va face prin ajustarea procentului de calcul de la 80 la 65% în majoritatea cazurilor, excepţie făcând magistraţii care au protecţia deciziei Curţii Constituţionale, însă şi aici este o ajustare dată de vechime necesară în magistratură, dar şi reducerea cheltuielilor astfel încât toate pensiile vor fi recalculate şi nu va mai exista, după aprobarea acestui proiect şi publicarea lui în MO şi după scurgerea termenului de şase luni necesar recalculării, nicio pensie nu va mai depăşi venitul în calcul”, a mai declarat ministrul Muncii.
Acesta a mai spus că nu vor mai fi luate în calcul veniturile nepermanente.
„La baza de calcul a veniturilor nu vor mai fi luate în calcul veniturile care nu au caracter permanent, şi mă refer la acele prime acordate, ştim noi cum se acordau câteodată în ultimele şase luni, sau câştigări de drepturi salariale care se acordau în ultima lună. Mai mult de atât nu se mai ia în calcul doar ultima lună, ci o perioadă de 12 luni, dacă vorbim de magistraţi din ultimii 10 ani, şi tot de la 6 la 12 luni pentru sistemul militar, în ultimii cinci ani”, a mai spus Marius Budăi.
El a precizat că proiectul prevede doar un impact prin reducere de cheltuieli.
„De asemenea, pentru magistraţi nu se vor mai permite perioade asimilate, perioada minimă asimilată care se va permite va fi de minim 20 de ani, care va creşte gradual, an de an, până la 25 de ani, urmând ca an de an să scadă perioadele. (…) Vechimea minimă, o altă prevedere din jalonul din PNRR, s-a egalat cu vechimea minimă din sistemul de pensii publice, şi anume la 15 ani. (…) La diplomaţi a existat şi o creştere a vârstei de pensionare şi la personalul navigant, astfel încât să aliniem pe cât posibil în România vârsta de pensionare cu vârsta standard din sistemul public de pensii”, a mai spus ministrul. El a menţionat că toţi miniştrii de resort sunt coiniţiatori ai proiectului.
Modificările adoptate la legea privind aceste pensii speciale stabilesc faptul că pensiile de serviciu vor fi calculate plecând de la vechimea în specialitate și cu reducerea procentului de calcul raportat la venitul obținut, iar stagiul de contributivitate minim va fi similar celui aplicat în sistemul public de pensii.
Practic, nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă, iar pensiile care sunt deja în plată se vor recalcula pentru a respecta noul principiu și pentru a elimina inechitățile între beneficiarii care sunt deja în plată și viitorii pensionari. În acest sens, noile reglementări introduc criterii și condiții concrete de exercitare a dreptului la pensia de serviciu, cu scopul de a redimensiona cuantumul acestora.
Astfel, la stabilirea bazei de calcul a pensiilor de serviciu se au în vedere venituri de natură salarială realizate pe o durată mai lungă de activitate a potențialilor beneficiari, similar stagiului minim de cotizare realizat în sistemul public de pensii. Pentru reducerea decalajului dintre pensiile de serviciu și cel al pensiilor de asigurări sociale de stat, s-a stabilit ca determinarea cuantumului pensiilor de serviciu să se facă pe baza unui procent ajustat față de cel aplicat în prezent, la baza de calcul.
De asemenea, vârsta de acces la pensia de serviciu și vechimea în serviciu au fost majorate. Astfel, vechimea în specialitate a crescut la minim 15 ani, iar pentru sistemul de justiție aceasta este de minim 25 de ani, fără perioade asimilate. Procentul de calcul se reduce de la 80% la 65% din media veniturilor brute din 12 luni consecutive de activitate, cu excepția magistraților, potrivit deciziilor CCR.
Astfel, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, indiferent de vârstă, dar care au cel puţin 25 de ani vechime realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la cerere şi pot beneficia de o pensie de serviciu în cuantum de 80% din baza de calcul, însă cuantumul pensiei nete nu poate fi mai mare decât 100% din media veniturilor nete aferente bazei de calcul.
De pensia de serviciu beneficiază, la împlinirea vârstei standard de pensionare, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituţională, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor cu o vechime între 20 şi 25 de ani numai în aceste funcţii. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% din baza de calcul, pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală de 25 de ani. De asemenea, cuantumul pensiei nete nu va putea depăși media veniturilor nete aferente bazei de calcul astfel reduse.
În baza de calcul pentru stabilirea pensiei de serviciu nu se includ sumele primite cu titlu de prime, premii, decontări, restituiri de drepturi salariale aferente altei perioade, diurne sau oricare alte drepturi care nu au un caracter permanent.
Pensiile de serviciu ale magistraților, aflate în plată, se vor recalcula potrivit noilor reglementări în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a noii legi.
În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a legii, beneficiarii drepturilor de pensie de serviciu sunt obligați să depună o cerere la angajator pentru a alege baza de calcul a pensiei, respectiv perioada de 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate înainte de data pensionării. Dacă beneficiarul nu depune cerere de opțiune pentru baza de calcul, angajatorul va stabili baza de calcul aferentă ultimelor 12 luni de activitate.
În ceea ce privește personalul auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică şi personalul care ocupă funcţii auxiliare de specialitate criminalistică, precum şi tehnicienii criminalişti din cadrul parchetelor, cei care au o vechime de cel puţin 25 de ani în specialitate, pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media salariilor de bază brute lunare realizate, inclusiv sporurile cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
Legea adoptată aduce modificări și în cazul persoanelor care au îndeplinit funcţia de auditor public extern cu o vechime de cel puţin 15 ani în cadrul Curţii de Conturi. Acestea beneficiază, la îndeplinirea vârstei standard de pensionare, de pensie de serviciu, în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
Veniturile care constituie baza de calcul pentru pensia de serviciu nu includ sporul de risc şi suprasolicitarea neuropsihică de 50% şi nici majorarea de până la 75% din salariul de bază, câştigate în instanţă. De pensie de serviciu beneficiază şi auditorii publici externi care, la data solicitării, sunt pensionari pentru limită de vârstă în sistemul public de pensii. Și în acest caz, cuantumul pensiei de serviciu este de 65% din baza de calcul.
Actul normativ prevede și modificarea cadrului legal care vizează membrii Corpului diplomatic şi consular al României cu o vechime de cel puţin 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe, precum şi personalul încadrat pe funcţii de execuţie specifice. Pensia de serviciu reprezintă 65% din media salariilor de bază brute lunare în lei și a tuturor indemnizațiilor şi sporurilor permanente, stabilite în favoarea beneficiarului pentru ultimele 12 luni de activitate în administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe, înainte de data pensionării. Același principiu se aplică și în cazul ambasadorilor, doar că în această situație calculul indemnizațiilor și sporurilor stabilite în formulă procentuală se raportează la salariul de bază de ambasador.
În cazul personalului aeronautic civil navigant profesionist, s-a stabilit că piloții, piloţii instructori avioane de la Şcoala Superioară de Aviaţie Civilă, însoţitorii de bord/membrii echipajului de cabină cu licenţă/atestat de membru al echipajului de cabină, paraşutiştii şi personalul de inspecţie în zbor, beneficiază de pensie de serviciu dacă au vârsta de minimum 52 de ani şi au realizat o vechime de cel puţin 20 de ani de activitate ca personal aeronautic civil navigant profesionist. Această categorie profesională are dreptul la o pensie de serviciu în cuantum de 65% din media veniturilor totale brute realizate în ultimele 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
Și funcţionarii publici parlamentari cu un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care cel puţin 15 ani în structurile Parlamentului, pot primi pensie de serviciu în cuantum de 65% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării. Aceasta nu va putea fi mai mare de nivelul salariului de bază brut, inclusiv sporurile, precum şi indemnizaţia de conducere şi salariul de merit din ultimele 12 luni anterioare datei pensionării.
În ceea ce privește stabilirea pensiilor militare de stat, baza de calcul folosită este media soldelor/salariilor lunare brute realizate la funcţia de bază în 12 luni consecutive, la alegere, din ultimii 5 ani de activitate în calitate de militar/poliţist/funcţionar public cu statut special, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie, fără a include sporuri, diurne sau alte drepturi de acest fel.
În termen de 60 zile de la data intrării în vigoare a legii adoptate de Executiv, instituțiile implicate vor actualiza normele metodologice de aplicare a legislației referitoare la pensiile de serviciu.