Guvernul a aprobat OUG! Dragoș Pîslaru, primul anunț privind proiectele prioritare din PNRR: România intră într-o etapă de selecție și prioritizare a investițiilor
Guvernul României a aprobat marți, 19 august, Ordonanța de urgență privind instituirea unor măsuri pentru prioritizarea și monitorizarea investițiilor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și din programele naționale de investiții. Noul act normativ introduce un mecanism riguros pentru clarificarea și transparentizarea proiectelor finanțate din PNRR sau din alte programe naționale de investiții.
Ulterior, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dragoş Pîslaru, a declarat marţi, despre Ordonanţa privind proiectele prioritare din PNRR, că în sfârşit, vom avea, în România, la 4 ani de la adoptarea PNRR, o transparenţă referitoare la care sunt proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate.
Guvernul a aprobat OUG!
Practic, România intră într-o etapă de selecție și prioritizare a investițiilor, pentru a evita riscuri fiscale și pentru a asigura că resursele disponibile sunt concentrate către proiectele cu șanse reale de finalizare.
„În această ordonanță de urgență avem, pentru prima dată, o definire clară a lucrărilor care rămân în PNRR. În termen de 15 zile de la publicarea în Monitorul Oficial, fiecare minister trebuie să transmită lista proiectelor cu progres sub 30%, dar care pot fi finalizate la timp, cu toate detaliile necesare: costul total, componenta nerambursabilă, TVA, graficul lucrărilor până la 31 august 2026, riscurile de neimplementare și modul în care îndeplinesc jaloanele și țintele asumate. Este ultima ocazie pentru ministere să spună ce proiecte vor să păstreze în PNRR, pentru ca pe acestea să ne concentrăm. Vom avea, în premieră, pentru fiecare minister, lista integrală a proiectelor care intră în envelopele financiare și, în final, un tablou de bord public în luna septembrie, astfel încât oricine să poată vedea ce proiecte vor continua.
Această ordonanță de urgență este un pas înainte pentru transparență și pentru buna gestionare a banului public. Stabilim clar câți bani au rămas disponibili împreună cu Comisia Europeană, iar pe baza acestor fonduri vom selecta proiectele viabile, astfel încât cele 28,5 miliarde de euro angajate prin PNRR să fie implementate”, a anunțat Pîslaru.
MIPE va identifica surse alternative de finanțare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026
„În paralel, MIPE va identifica surse alternative de finanțare pentru proiectele care nu pot fi finalizate până la 31 august 2026 sau care nu se mai încadrează în plafonul bugetar, astfel încât investițiile utile să nu fie pierdute. Este important de precizat că nu reziliem contracte de lucrări și nu închidem șantiere – ceea ce facem este să stabilim sursa corectă de finanțare pentru fiecare proiect. Urmează și o nouă ordonanță de urgență, prin care vom clarifica fluxurile financiare, inclusiv pentru proiectele autorităților locale și pentru crearea unei rezerve de proiecte pentru PNRR”, a continuat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Ce prevede noua ordonanță
Conform ordonanței, proiectele finanțate din PNRR pentru care nu au fost lansate procedurile de achiziție vor fi denunțate, iar cele aflate doar în etape pregătitoare, precum studii, avize sau autorizații, vor fi suspendate până la 31 decembrie 2026, dacă lucrările nu încep efectiv. Proiectele cu un progres mai mic de 30% vor putea continua doar prin aprobare a Guvernului, pe baza avizului Ministerului Finanțelor și al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, în timp ce proiectele care au depășit pragul de 30% vor fi menținute numai dacă există garanția finalizării lor până la 31 august 2026, cu avizul MIPE.
Totodată, această ordonanța instituie un mecanism de excepție pentru proiectele care trebuie accelerate, astfel încât România să îndeplinească jaloanele convenite cu Comisia Europeană, și interzice utilizarea fondurilor PNRR pentru investițiile semnalate ca fiind în neconformitate cu legislația europeană în domeniul achizițiilor publice.
În ceea ce privește programele naționale de investiții – PNDL 1 și 2, „Anghel Saligny”, dar și alte programe gestionate de Compania Națională de Investiții –, actul normativ introduce reguli speciale pentru anul 2025 privind asumarea de noi angajamente și atribuirea de noi contracte. Așadar, se instituie o limitare strictă a sumelor exprimate în euro pentru toate programele naționale de investiții în anul viitor, în conformitate cu prevederile art. 15 din OUG nr. 133/2021.
Prin aceste reglementări, Guvernul se angajează că investițiile publice nu vor mai fi gestionate automat, ci pe baza unor criterii de maturitate și sustenabilitate. Obiectivul principal este protejarea echilibrelor macroeconomice și concentrarea resurselor pe proiectele care pot fi finalizate la timp și care aduc rezultate concrete pentru economie și societate. Ordonanța adoptată astăzi devine astfel un instrument important pentru utilizarea responsabilă și eficientă a fondurilor europene și naționale.
Dragoș Pîslaru, prima decizie privind ordonanța referitoare la proiectele prioritare din PNRR: Transparență referitoare la care sunt proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate
Ministrul Investiţiilor şi Fondurilor Europene a declarat, după şedinţa de Guvern, despre Ordonanţa privind investiţiile din PNRR, că la preluarea mandatului, a găsit un PNRR care se afla de un an de zile în renegociere, o situaţie neclară cu privire la ce investiţii şi ce componente rămân pe componenta de grant, respectiv pe zona de fonduri nerambursabile, cu o supracontractare de la 27,5 miliarde de euro la 47,4 miliarde de euro.
”În acest context în care România are o situaţie fiscal şi bugetară dificilă, ideea ca să nu existe o claritate în privire la ce proiecte exacte le finanţăm, la mai puţin de un an de zile, de la expirarea termenului, este într-adevăr o situaţie extrem de dificilă pe care am găsit-o. Guvernul a avut ca scop şi are ca scop în continuare buna gospodărire a banului public, eficientizarea folosirii fondurilor europene, folosirea tuturor resurselor europene pe care le avem nerambursabile şi transparentizarea. Această ordonanţă de urgenţă continuă procesul pe care l-am demarat, prin renegocierea PNRR accelerată şi obţinerea unui preacord cu Comisia Europeană pe o variantă de PNRR care consumă integral zona de fonduri nerambursabile”, a spus ministrul.
Dragoş Pîslaru a precizat că ”avem nevoie de o ordonanţă de urgenţă pe care Guvernul a adoptat-o astăzi, care să clarifice şi să ofere ministerelor de linie, care sunt coordonatorii de reformă şi investiţii, baza legală pentru ca să filtreze, să cearnă, care proiecte sunt implementabile până la data de 31 august 2026, deci ce proiecte rămân în PNRR şi ce componente nu rămân în PNRR”.
Unde nu ai contractat până acum, nu are sens să mai contractezi
El a explicat că o ordonanţă de urgenţă spune că acolo unde nu ai contractat până acum, nu are sens să mai contractezi, iar acolo unde ai contractat, dar n-ai început nimic, n-ai făcut nimic pe contract, unde nu ai avut niciun fel de procedură de atribuire, de contracte de achiziţii, acestea ar trebui denunţare unilateral şi închise.
”Acolo unde am făcut nişte studii, dar n-am avut ordin de începere, şi acolo ar trebui să ne oprim şi să nu cheltuim bani pe proiecte care nu se pot finaliza până la 31.06. Şi în ultimul rând, iar şi un lucru foarte important, dacă lucrările tale sunt undeva sub 30% progres fizic al obiectului de investiţii, evident că există un risc fundamental să nu poţi să-l termini, suspendăm acele proiecte”, a menţionat Pîslaru.
Ministrul Fondurilor Europene a anunţat că, ”prin această ordonanţă, în termen de 15 zile de la adoptarea ei, fiecare minister trebuie să spună, pentru proiectele care sunt mai puţin de 30% progres fizic şi pe care le consideră ministerele că le poate termina până pe 31 august 2026, cât costă proiectul respectiv, care-i bugetul, care este componentea rambursabilă sau nerambursabilă, cât costă din bani publici TVA şi toate celelalte cheltuieli (..) şi să spună şi care sunt riscurile asociate neimplementării”.
Potrivit lui Pîslaru, în momentul în care vor avea această informaţie, vor avea în 15 zile de adoptarea OUG, pentru fiecare minister, lista integrală a proiectelor care intră în anvelopa financiară.
”În sfârşit, vom avea, în România, la 4 ani de la adoptarea PNRR, o transparenţă referitoare la care sunt proiectele, bucată cu bucată, care sunt implementate. Nu numai informaţii cum am avut până acum, autostrada, segmentul cutare rămâne sau spitalul cutare rămâne. Toate proiectele care se vor implementa. Cu această informaţie, facem un tablou de bord transparent, astfel cât în luna septembrie oricine din această ţară, evident mass-media cu atât mai mult, să poată să vadă transparent care sunt proiectele”, a menţionat Dragoş Pîslaru.
Pîslaru a mai spus că va fi un exerciţiu de mobilizare naţională iar această ordinanţă de urgenţă este un pas înainte pentru transparentizare, pentru buna gestionare şi gospodărire a banului public.
”Este extrem de bun augur faptul că vom putea avea aceste informaţii inclusiv din perspectiva Ministerului de Finanţe, care are nevoie de această informaţie pentru rectificarea bugetară. Trebuie să ştim ce proiecte rămân în PNRR”, a afirmat el.
Pîslaru: Nu întrerupem contracte de lucrări, şantierele nu se închid
Ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a mai declarat marţi că pentru proiectele care nu vor mai încăpea în această anvelopă a PNRR va exista un efort la nivel guvernamental să se găsească surse alternative de finanţare, el precizând că nu întrerup contracte de lucrări iar şantierele nu se închid, astfel că formularea pe care o au pentru cele care sunt 0,30% este de suspendare, nu este de reziliere a contractului de finanţare.
”Pentru proiectele care nu vor mai încăpea în această anvelopă a PNRR va exista un efort pe care noi îl vom face la nivel guvernamental şi aici, în special în ceea ce priveşte Ministerul Investiţiei şi Proiecte Europene, să găsim surse alternative de finanţare pentru proiectele care nu mai pot fi finanţate din PNRR, pentru că nu încap în plafonul bugetar şi nu se pot termina în 31 august 2006 şi proiecte care au avut probleme legate de achiziţii publice”, a spus Dragoş Pîslaru.
El a precizat că în sfârşit, România, după ce avem această ordonanţă, vom avea într-adevăr o înţelegere care sunt proiectele la care renunţăm, care sunt proiectele care sunt suspendate şi pot fi reactivate dacă este nevoie, ca rezervă, care sunt proiectele pe care le mutăm pe alte surse de finanţare şi mai ales care sunt proiectele, unu câte unu, pe care le finanţăm pe PNRR.
”Suntem într-un moment în care îndreptăm lucrurile, le ducem în direcţie aşa cum ar trebui să fie de la început. (..) Vom avea un memorandum din partea MIPE care va clarifica exerciţiul de monitorizare”, a arătat el. Dragoş Pîslaru a menţionat că urmează o nouă ordonanţă de urgenţă, care de data aceasta va clarifica fluxurile financiare.
”Vom avea o ordonanţă de urgenţă care clarifică fluxurile financiare şi, inclusiv pentru autorităţile locale, ce se întâmplă cu proiectele care începuseră deja pe PNRR, cum le mutăm pe alte surse de finanţare, cum se poate activa o rezervă de proiecte pentru PNRR. De aceea, formularea pe care o avem pentru cele care sunt 0,30% este de suspendare, nu este de reziliere a contractului de finanţare. Şi încă un lucru foarte important, noi prin această ordonanţă nu întrerupem contracte de lucrări. E foarte important. Şantierele nu se închid ca urmare a acestui OUG, noi ceea ce facem este doar ne uităm la sursa de finanţare şi stabilim că, dacă avem o sumă de bani, pe suma respectivă de bani trebuie să ne concentrăm ca să putem să o folosim”, a subliniat Pîslaru.
