Hristos a Înviat! Tradiții și obiceiuri în Noaptea de Înviere și în prima zi de Paște. Ce este obligatoriu
Hristos a înviat! Învierea Domnului este o sărbătoare care ne vorbește despre iubire, iubirea lui Dumnezeu pentru oameni, iubirea care nu cere nimic în schimb, care merge până la sacrificiu. Sărbătoarea Învierii Domnului este cea mai solemnă dintre sărbătorile anului. Duminica Învierii guvernează întocmirea întregului ciclu mobil de sărbători al anului bisericesc, amintindu-ne de trecerea noastră de la întuneric la lumină şi de la moarte la viaţă.
Paștele sau Învierea Domnului – o sărbătoare cu semnificații profunde Paștele este o sărbătoare a bucuriei, a luminii, a vieții care învinge moartea. Iisus, Fiul lui Dumnezeu, a murit pentru păcatele oamenilor și, prin Învierea Lui, le-a oferit tuturor posibilitatea de a avea viață veșnică, arată Creștin Ortodox.
În Duminica Paștelui, oamenii merg la biserică pentru a participa la cea de-a Doua Înviere, slujba de dimineață. Tineretul şi copiii, când pleacă de acasă, nu uită să își pună în buzunare ouă roşii, deoarece după slujbă, în curtea bisericii are loc ciocnitul ouălor „pe luate”.
De sărbătorile pascale sunt legate multe tradiții și obiceiuri, însă dincolo de ouă roșii, cozonaci și lumânările aprinse în noaptea de Înviere, Paștele este despre speranță, iertare, iubire și renaștere.
Se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor
În popor există credinţa că, odată cu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porţile raiului pentru sufletele păcătoşilor reţinute în iad, de la Adam şi până la cea de-a doua venire a Mântuitorului.
Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii. Descoperă și Cum se spune corect: Paște sau Paști Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște Prima zi de Paște este și ziua centrală, ziua în care se sărbătorește Învierea Domnului.
Potrivit tradiției biblice, Iisus Hristos a înviat din morți „în a treia zi” după răstignire, adică duminică dimineața. Prima zi de Paște este cea mai sfântă zi din calendarul creștin și momentul culminant al întregului an bisericesc.
Tradiții în Noaptea de Înviere
Noaptea de sâmbătă spre duminică este marcată de slujba de Înviere, când credincioșii vin la biserică, iau lumină și rostesc împreună ”Hristos a înviat!”- ”Adevărat a înviat!”.
La miezul nopții, de Învierea Domnului, preotul cheamă credincioșii să ia lumină, spunând: “veniți să luați Lumină!”. Aceştia aprind lumânări şi transmit, mai departe, lumina, până când toată lumea are lumânările aprinse în mână.
Există, în tradiţia străveche, un obicei, conform căruia, după ce au luat lumină, credincioşii trebuie să meargă şi la mormintele celor trecuţi în nefiinţă, pentru ca cei de dincolo să ştie că a venit Învierea Domnului. Lor li se dă de pomană şi în ziua de Înviere, dar şi peste o săptămână, când e Paştele Morţilor.
Totodată, tradiţia mai spune că este bine ca lumânarea de la Înviere să nu fie stinsă până acasă, unde, de asemena, creştinii obişnuiesc să înconjoare casa de trei ori pentru a-l îndepărta pe cel rău. Resturile de lumânări de la Înviere sunt păstrate cu credinţă de oameni, deoarece, în vreme de necaz ori grindină sau furtună, acestea sunt de ajutor prin aprinderea lor şi prin rugăciune.
Hristos a Înviat
Urarea tradiţională de Paşte a creştin-ortodocşilor este “Hristos a Înviat”, la care se răspunde cu “Adevărat a Înviat”. Aceste urări rămân valabile timp de 40 zile după Paşte, până la sărbătoarea Înălţării Domnului.
Urările se folosesc de asemenea şi atunci când se ciocnesc ouăle roşii.
Tradiții și obiceiuri în prima zi de Paște
Pe vremuri, fetele şi flăcăii obişnuiau ca în dimineaţa primei zile de Paşte, înainte de răsăritul soarelui şi fără să fie văzuţi de nimeni, să se scalde într-o apă curgătoare, pentru a fi iuţi, sprinteni, sănătoşi, harnici şi iubiţi.
Duminică dimineaţa, există tradiţia ca toţi membrii familiei să se spele pe faţă cu apă neîncepută, luată dintr-un izvor, în sensul în care curge, în care se pune un ou roşu şi un ban de argint. Se spală cu apa pentru a fi sănătoşi şi cu faţa frumoasă, argintul simbolizând, de asemenea, şi noroc la bani.
Tradiția se respectă și astăzi în multe case, în prima zi de Paște, însă nu toată lumea mai ia apa de la izvor, ci de la robinet.
În dimineața Paștelui, se spune să este bine să privești într-un vas cu apă neîncepută, dintr-o cană nouă, și așa vei avea vedere bună pentru tot restul anului. Tradiţia mai spune spune că de Paște trebuie să îți înnoiești garderoba.
În duminica Învierii se poartă haine noi
Purtarea unor haine noi în duminica Învierii semnifică purificarea corpului şi a sufletului. Un alt obicei, în prima zi de Paşte, este ca, după ce s-au întors de la Înviere şi iau anafura, toţi ai casei trebuie să mănânce un ou roşu şi pască: să fie curaţi ca pasca şi sănătoşi ca oul.
Dacă prima persoană care îţi intră în casă de Paşte este bărbat, vei avea noroc tot anul.
În prima zi de Paște nu este bine să speli, să dai cu mătura sau să faci treabă prin gospodărie. Este o zi de odihnă și sărbătoare, iar orice muncă fizică este văzută ca o lipsă de respect față de importanța spirituală a zilei.
Se spune că prima zi de Paște trebuie trăită în liniște, bucurie și curăție sufletească. Cearta, vorbele grele sau gândurile rele „spurcă” ziua sfântă și atrag neînțelegeri în familie pentru tot anul.
O superstiție spune că cine doarme mult în prima zi de Paște va fi leneș tot anul. De aceea, oamenii erau învățați să se trezească devreme și să meargă la biserică, pentru a primi „lumina” nu doar la propriu, ci și în suflet.
Se spune că dacă dai ceva cu împrumut în prima zi de Paște, toată casa va „da norocul afară” și vei avea pierderi tot anul. Un alt obicei spune că nu e bine să plângi de Paște, deoarece este o zi a bucuriei, iar lacrimile atrag tristețe și necazuri în lunile care urmează.
Ciocnitul ouălor la Paști începe de la vârf
După slujba noctură a Învierii, oamenii se întorc acasă cu coșul sfințit de preot, dar nimeni nu se așează la masă. Fiecare merge să se odihnească. În dumineca Paștilor, înainte ca familia să plece la biserică pentru a participa la cea de a doua Înviere, fiecare membru al familiei trebuie să se spele pe față cu apa dintr-un vas în care a fost pus un ou roșu și o monedă de aur sau de argint; în prezent se pune în apă verigheta sau un inel de aur.
Scopul acestui spălat ritual aduce mai multe beneficii oamenilor: face pielea obrajilor rumenă ca oul și strălucitoare precum bănuțul. În unele zone din țară se crede că metalul nobil este pus în apă pentru a aduce bogăție, dar și noblețe, putere de fascinație, pentru a fi băgat în seamă tot anul.
La amiază, familia extinsă se reuneşte în jurul mesei festive, încărcate cu toate bunătăţile pregătite de gospodine. Acum începe „ciocnitul ouălor”, după un ritual specific. În prima zi de Paști ouăle se cionesc numai la vârf, respectând sensul ascensional al Învierii, al înălțării sufletești pe care fiecare ne-o dorim.
Ciocnitul ouălor se face începând de la capul familiei către soție și copii. Dacă în familie există o persoană în vârstă (bunic, mătușă sau unchi) atunci de la aceasta va începe ciocnitul ouălor.
