Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, umilință pentru Bolojan cu declarațiile premierului! Ce spunea despre taxele guvernului când era primar la Oradea în 2018
Continuă contrele în PNL și deja o mare parte dintre liberali nu mai sunt de acord cu măsurile propuse de premierul Ilie Bolojan după ce pachetele de austeritate au ajuns la electoratul plătitor de taxe liberal și situația în primăriile PNL și județele conduse de liberali se complică serios. Europarlamentarul Rareș Bogdan îi aduce și el acuzații dure șefului Guvernului, în timp ce Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, amenință cu demisia.
Recent, președintele Consiliului Județean Ilfov, Hubert Thuma, a cerut „claritate” din partea Guvernului condus de Ilie Bolojan atunci când vine vorba despre banii de la bugetul de stat care urmează să fie transferați către autoritățile locale pentru investițiile începute.
Hubert Thuma, președintele CJ Ilfov, umilință pentru Bolojan
Mai mult, Hubert Thuma a publicat pe contul său de Facebook un videoclip cu Ilie Bolojan, din 2017, când era primar la Oradea. Atunci, actualul premier, aflat în autoritatea locală, spunea că Guvernul de atunci a „confiscat” banii Orașului Oradea. Mesajul lui Hubert Thuma a fost postat pe Facebook luni seară, fix înainte ca toată conducerea PNL să se întrunească într-o ședință la Vila Lac 1.
Din conducerea PNL face parte și Hubert Thuma, care spune că aleșii locali nu vor ca „sumele produse în comunitățile noastre” să fie „confiscate” de bugetul central și „nu vrem mai puțină autonomie locală”: „Cum spunea și domnul Bolojan în 2017, pe când era primar la Oradea”.
„Suntem forțați să mărim impozitele pe anul viitor datorită confiscării banilor Orașului Oradea de către Guvernul României. Efectul asupra bugetului local este foarte mare, și este cea mai mare lovitură care a fost dată practic autonomiei locale în ultimii 10 ani de zile”, spunea Ilie Bolojan, în 2017, când era primar.
Prezentăm mai jos postarea integrală a președintelui CJ Ilfov la adresa premierului
„În aceste zile, în spațiul public se discută intens despre Bugetul de stat pe 2026. Pentru administrațiile publice locale, așteptările mele, ca președinte al Consiliului Județean Ilfov, sunt aceleași ca ale primarilor și președinților de consilii județene din toată țara: Claritate în privința transferurilor de la bugetul de stat către comunități și continuitate pentru investițiile începute.
Nu ne dorim ca sumele produse în comunitățile noastre să fie „confiscate” de bugetul central/de stat și nu vrem să avem mai puțină autonomie locală. Cum spunea și domnul Bolojan în 2017, pe când era primar la Oradea: Administrația locală trebuie să aibă resursele necesare pentru a livra rezultate. În cazul Ilfovului, situația este și mai complexă.Regiunea București–Ilfov funcționează ca un singur organism economic și social, dar este finanțată printr-un mecanism fiscal depășit, care a creat un dezechilibru structural: Ilfovul suportă costuri metropolitane (școli, creșe, spitale, drumuri, apă-canal, mediu) pentru o populație în creștere accelerată, confirmată chiar de datele Eurostat la nivel european, în timp ce o parte majoră din resursa fiscală asociată veniturilor rezidenților săi ajunge în București, prin regula colectării Impozitului pe Venit la sediul angajatorului sau la punctul de lucru al acestuia.
Un exemplu clar: Din datele noastre, 127.284 de ilfoveni lucrează în Capitală. Potrivit INS, salariul mediu brut pe București este de 11.928 lei, iar impozitul pe venit lunar este de 775 lei. Rezultatul? Un impozit pe venit anual de 1,18 miliarde lei este virat Municipiului București de ilfovenii care lucrează în București (impozit 775 x 127.284 nr. salariați x 12 luni = 1.183.741.200 lei). În 2025, Ilfovul ar fi trebuit să primească, conform Legii bugetului de stat, 1,5% din IVG-ul repartizat Primăriei Generale, dar în realitate am primit în jur de 100 milioane RON.
Soluția? De principiu, sunt de acord cu Primarul General Ciprian Ciucu privind nevoia unui buget unic metropolitan pentru regiunea București-Ilfov. Până la reorganizarea administrativ-teritorială, ar fi corect să existe un buget total București–Ilfov, iar repartizarea IVG între cele două entități să se facă proporțional cu populația. Într-un astfel de model, Ilfovul ar trebui să primească cel puțin de 5 ori mai mult din impozitul pe venit global decât în 2025.
Datoria mea față de cetățenii județului Ilfov, care m-au ales în 2024, este să le apăr interesele. Și asta sunt hotărât să fac. În plus, să se știe: Fără un Ilfov funcțional, Bucureștiul se va sufoca în trafic, deșeuri și ineficiență. Menținerea actualului cadru de finanțare este o alegere politică ce favorizează un model administrativ falimentar în București, în detrimentul unei dezvoltări moderne în Ilfov”, a transmis luni seară pe Facebook președintele CJ Ilfov, Hubert Thuma.
Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani, amenință cu demisia
Recent, Valeriu Iftime, președintele Consiliului Județean Botoșani și liderul filialei județene a PNL amenință și el cu demisia.
Invitat la postul Tele M, Valeriu Iftime a vorbit deschis despre dezamăgirile acumulate în relația cu structura centrală a partidului. Acesta a dat de înțeles că loialitatea sa față de PNL este condiționată de performanța administrativă, nu de ierarhiile interne:
„Eu îmi fac treaba mea. Eu sunt aici venit să îmi fac treaba mea. Nu ca să îmi dea cineva o diplomă la PNL, pentru că nu îmi trebuie. Numai că din fericire sau din păcate, sunt într-o zonă complet politică. Asta nu înseamnă că mă ajută cu ceva, credeți-mă. Am oferte să plec la alt partid, nu spun la care, unul, două, nu contează”, a declarat liderul botoșănean.
Tensiunile au început să se acumuleze încă din toamnă, când Iftime a fost marginalizat la nivel național, fiind exclus din structurile de conducere centrală, la sugestia lui Ilie Bolojan.
Rareş Bogdan, la şedinţa PNL: ”Nu putem sfida oamenii, oamenii ne-au dat votul”
Europarlamentarul PNL Rareş Bogdan, fost prim-vicepreşedinte al partidului, a venit, luni, la şedinţa conducerii PNL, după ce a vorbit cu mai mulţi primari PNL, el precizând că nu vine cu gânduri războinice ci pur şi simplu vrea să ceară lămuriri şi să i se spună de ce colegii din conducerea PNL nu ies să explice oamenilor ce se întâmplă.
Rareş Bogdan a mai spus că unii liberali din conducere sunt mai apropiaţi de USR decât de propriul partid. El a mai acuzat că cei care au vorbit, au primit vizitele Corpului de control al primului ministru sau al Curţii de conturi, ceea ce nu i se pare firesc, mai ales în Partidul Naţional Liberal unde trebuie să existe libertatea de expresie.
”Au crescut impozitele, sunt cei care dau piept cu oamenii, care stau între oameni, sunt baza pe care Partidul Naţional Liberal a reuşit să construiască, iar pe mine, ca reprezentant a României la Bruxelles, mă interesează foarte mult relaţia cu ei, pentru că sunt cei care au reuşit să cheltuie cu succes banii europeni, proiecte europene de la apă, canal, gaz, spitale, şcoli. Din 2600 de şcoli cu toalete în curte mai avem 128, restul au fost modernizate cu bani europeni. O mulţime de proiecte au fost cu ajutorul primarilor realizate şi sincer am văzut supărarea lor, disperarea lor şi le-am zis ok, vă promit că de data asta particip. Nu vin cu gânduri războinice, pur şi simplu vreau să cer lămuriri, vreau să ştiu de ce colegii mei care asigură astăzi conducerea Partidului Naţional Liberal nu ies să explice oamenilor ce se întâmplă, pentru că Winston Churchill spunea că 80% din buna guvernare este comunicarea, Václav Havel spunea că dacă vrei să fii apreciat de oameni trebuie să comunici altfel, degeaba faci lucruri pentru ei. Pot să dau nenumărate exemple”, a arătat Rareş Bogdan.
Vreau să ştiu strategia de investiţie a României, spune Rareș Bogdan
El a precizat că ”i se pare că în momentul ăsta nu vorbeşte nimeni” în partid.
”Nu putem sfida oamenii, oamenii ne-au dat votul, oamenii aşteaptă şi au aşteptări de la Partidul Naţional, suntem o forţă politică de 150 de ani, care a făcut lucruri în această ţară. Nu putem să abandonăm pentru că altfel scrie pe noi PNŢCD. Nu am intrat în politică acum 7 ani ca să mă trezesc cu un partid care ajunge la o cifră, eu vreau un partid care să aibă peste 20% şi să conteze în guvernare”, a menţionat el.
Europarlamentarul PNL a mai afirmat că vrea să ştie de ce nu sunt consultaţi cei 12 primari de municipii reşedinţă de judeţ şi de sectoare şi de ce nu sunt consultate asociaţiile.
”Înţeleg, România trebuie să scadă cheltuielile, s-a întins mai mult decât i-a fost plapuma, România are nevoie de măsuri dure dar măsurile dure uneori pot fi ocolite sau compensate cu măsuri de investiţie. Vreau să ştiu strategia de investiţie a României. Deşi toată lumea aleargă după resurse, după metale rare, România are metale rare, are terenuri cu metale rare şi cu toate astea nu exploatăm nimic, nu exploatăm nici nichelul, nici aurul, nici argintul, nici nu ştiu ce facem cu ele, le ţinem pentru ce? Adică am pus impozitare la pensionari, i-am afectat pe cei cu pensii de 3-4 mii de lei, cu 400 de lei, 500 de lei, ceea ce e foarte mult pentru ei şi în continuare, în loc să folosim resursele pe care le-a dat Dumnezeu, să le exploatăm, să creştem redevenţele şi să fim jucători în piaţa de gaz, în piaţa de metale rare, noi în continuare ne facem că nu le avem”, a adăugat el.
