Ilie Bolojan, ultimul discurs din postura de premier: După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România, mandatul se va încheia Video
Premierul interimar Ilie Bolojan anunță încheierea mandatului său după aproape 16 luni în care a ocupat o funcție de conducere în România. El descrie această perioadă ca fiind intensă și marcată de multiple crize interne și externe, precum și de numeroase provocări. Una dintre măsurile adoptate a fost majorarea TVA, recunoaște oficialul, pentru a aduce fonduri suplimentare la buget, în contextul în care o criză economică majoră ar fi afectat întreaga țară. Oficialul susține că nu au fost ascunse informații sau modificate cifrele oficiale și că nu au fost făcute promisiuni fără acoperire.
„Dacă Guvernul nou va reveni la vechile obiceiuri sănătoase, România va deraia din nou. Le mulțumesc tuturor partenerilor, tuturor cetățenilor țării noastre”, a conchis Bolojan.
Update: Bolojan: În primele opt luni ale 2026, cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin decât cealaltă perioadă a anului trecut
„În primele opt luni ale 2026, cheltuielile de personal au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde mai puțin decât cealaltă perioadă a anului trecut. A existat o scădere a consumului, o pierdere de creștere economică, generată de consumul pe datorie. Consumul stimulat pe bani împrumutați a fost toxic, astfle am ieșit din această minciună.
Datoria a crescut pentru că trebuie să plătim împrumuturile cu dobânzi mari, influențate și de ce s-a întâmplat în plan internațional. Inflația a făcut parte din corecție, dar a fost și rezultatul unor crize externe, aflate dincolo de controlul României. Corecția bugetară n-a fost un scop în sine, am căutat să trecem treptat de la creșterea pe consumul pe datorie la creșterea bazată pe producție.
Am găsit PNRR blocat, supracontractat, întârziat și în prag de eșec. L-am renegociat și l-am repornit. România a primit 65% din valoarea PNRR și mai are de încasat două cereri de plată aflate în analiza Comisiei Europene. AR însemna 90% față de grantul alocat inițial. Procentul ar fi fost 100% dacă PSD nu ar fi blocat Legea salarizării. Dacă nu am fi transferat către SAFE proiectele de autostrăzi din nord-estul României, acestea ar fi fost fără eșec”, a mai spus premierul interimar Ilie Bolojan.
Ce mpsuri a lansat Guvernul Bo0lojan
„Am lansat următoarele măsuri: reducerea structurilor și posturi inutile, reforma administrației, plafonarea privilegiilor, criterii de performanță, reforma autorităților finanțate, reforma pensiilor magistraților, digitalizare. PSD văzând că programul de guvernare era pus în practică, a început să saboteze Guvernul. Ar fi vrut ca acest guvern să amâne până când lumea uită. Dacă nu ar fi blocat o mare parte dintre reforme, România astăzi ar fi fost într-o situație mai bună, dar reformele afectau interese puternice.
Am pornit un război împotriva sinecurilor, nu am dus un un război împotriva funcționarilor corecți. Reforma statului este o chestiune și de dreptate, nu putem cere familiilor și companiilor să suporte costurile ajustării, în timp ce pierderile cronice rămân neatinse.
Cea mai importantă reformă a fost introducerea unui alt mod de a Guverna. Fără minciună, fără așteptări false, cu respect pentru banul public. Reforma pensiilor magistraților a fost o premieră, nimeni nu a avut curajul să-și asume.
Unul dintre domeniile cele mai afectate este energia. Lipsa reformelor a fost simțită de cetățeni și firme, prin facturi și prețuri. Am început să deblocăm investițiile, am făcut pași importanți pentru creșterea capacităților de stocare, întărirea rețelelor, sprijinirea centralelor pe gaz.
Când PSD nu a mai suportat pericolul ca vechiul sistem să fie demantelat prin reguli, acest Guvern a fost demis. PEntru că reformele începuseră să atingă interesele celor ce voiau un stat nereformat.
Am tăcut multă vreme pentru că nimic nu putea fi mai important decât să duc România mai departe. Eram în mijlocul efortului de recredibilizare a României, iar piețele și partenerii externi erau atenți la noi. Nu am vrut să pun în pericol evaluările prin instabilitate.
Am făcut în perioada de provizorat toate eforturile ca PNRR să fie dus la bun sfârșit. Le mulțumesc miniștrilor și administrațiilor locale.
O economie așezată pe baze mai sănătoase este cheia relansării economice, de aceea în vara acestui an am relansat programele pentru stimularea investițiilor locale și dezvoltarea tehnologiilor avansate prin scheme de sprijin. Lăsăm în urmă un buget așezat pe o traiectorie bună, iar viitorul guvern trebuie să mențină o abrodare bugetară prudentă. Trebuie să spună adevărul și să refuze populismele”, a mai spus acesta.
Sunt invocate datorii lăsate de acest Guvern
„Nu am lăsat datorii, dar România are probleme structurale, și nu voi evita să le pomenesc.
Avem sentințele care au fost investite cu titluri executorii în urma proceselor generate de magistrații din România. Avem o sentință care obligă Guvernul a plata a peste 5 miliarde de lei. Mai sunt și alte sentințe obținute în urma miilor de procese care au fost generate în toți acești ani.
Fără o legislație care să nu mai permită acest tip de procese, ceea ce ar fi însemnat adoptarea legii salarizării unitare, nu vom rezolva această problemă. Viitorul Guvern va fi în imposibilitatea de a plăti astfel de sume de pe o zi pe alta.
În Energie moștenim scheme de compensare din 2021 penru energia electrică care înseamnă încă facturi care n-au fost verificate de ANRE și care vor veni și în anii următori. Anul acesta am alocat pentru plata acestor restanțe 3,7 miliarde lei, am achitat aproximativ 1,5 miliarde și dacă toate verificările vor fi în regulă, până la final de an vor fi achitate și diferențele de bani, sume identice cu cele alocate anul trecut. Vor trebui continuate aceste plăți în următorii ani.
Ani de zile fondul care asigură plata serivciilor de sănătate a fost nefinanțat, eram în situația în care plăteau contribuția de sănătate 6,5 milioane și beneficiau de servicii 16,5 milioane. Prin măsurile adoptate sunt astăzi 10,5 milioane de români care contribuie și, pentru prima dată, anul acesta, sistemul se apropie de un anumit echilibru. Fără măsuri care să treacă influențele salariale din sănătate, care generează management neperformant, în costul serviciilor pe care spitalele le prestează, nu am făcut nimic și problemele pe sănătate rămân prezente și în anii următori.
Gestionarea investițiilor – una din erorile din acești ani a fost supracontractarea pe investiții. Avem o supracontractare pe programul sectorial transporturi de 300%, aceeași situație pe cel care extinde rețelele de apă și canalizare. Dacă nu se va face un management corespunzător, care să mențină investițiile viabile, se vor crea probleme legate de plata în construcții, ritmul de lucrări, creșterea costurilor pe care bugetul de stat va trebui să le suporte. De la investire, singura mea grijă a fost legată de România. Nu pretind că am fost fără greșeală și nici că unele lucruri nu puteau fi făcute mai bine. Plec cu sentimentul că mi-am făcut datoria față de țara noastră”, a mai transmis oficialul.
Știre inițială
Ultiumul discurs al lui Ilie Bolojan din postura de premier
Potrivit declarațiilor sale, la preluarea mandatului, România se afla într-o situație dificilă, cu un deficit bugetar record și o pierdere semnificativă a încrederii. În luna iunie a anului precedent, contextul politic era atât de complicat încât nu exista interes pentru funcția de premier.
Printre problemele majore identificate se numără creșterea datoriei, blocajul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), o societate fragmentată după anularea alegerilor și riscul real al intrării în incapacitate de plată. În aceste condiții, singura opțiune a fost inițierea unui proces de redresare economică și fiscală.
„După aproape 16 luni în care am avut onoarea de a servi România, mandatul se va încheia. A fost un mandat intens, marcat de crize interne, externe șid e provocări. Am preluat o țară cu spatele la zid, cu un deficit record nud oar bugetar, ci și de încredere. În iunie anul trecut situația era atât de gravă, încât nimeni nu se înghesuia să devină premier.
Creșterea pe datorie, PNRR blocat, societatea fragmentată după anularea alegerilor și un risc real de intrare în incapacitate de plată. Nu a existat o alegere reală, ci o singură variantă: să începem redresarea. Dacă nu am fi ceput o reformă ordonată, ar fi urmat o criză care ar fi lovit țara ăntreagă. Am fost obligați să începem prin majorarea TVA, trebuia să aducem urgent bani la buget. Nu am ascuns nimic românilor, nu am modificat cifre, am refuzat să fac promisiuni fără acoperire”, a transmis Bolojan.
Ilie Bolojan a subliniat că în spatele cifrelor statistice se află familii, angajați, antreprenori și pensionari care au fost nevoiți să își ajusteze cheltuielile, iar nivelul lor de trai a fost afectat. El a afirmat că eforturile cetățenilor trebuie respectate printr-un stat responsabil și o economie care să ofere perspective tuturor. Totodată, a mulțumit românilor pentru susținerea în această perioadă dificilă. Potrivit acestuia, deficitul bugetar a fost redus în a doua jumătate a anului 2025 și se estimează o nouă reducere în 2026, conform țintelor stabilite.
„Știu că în spatele fiecărei cifre există o familie, un angajat, un antreprenor, un pensionar care și-a recalculat cheltuielile și căruia i-a scăzut nivelului de trai. Efortul lor trebuie respectat într-un stat mai cumpătat și print-ro economie care să le ofere tuturor perspective.
Le mulțumesc tuturor românilor pentru că au dus greul în această perioadă. Am redus deficitul în a doua jumătate a lui 2025, îl vom reduce și în 2026 la ținta anunțată.
Avem un deficit de 78 de miliarde de lei, față de 125 miliarde de lei. Am evitat retrogradarea de către agențiile de rating, asigurând posibilitatea finanțării deficitului. Investițiile au crescut de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde. Peste două treimi din valoare sunt plăți din proiecte europene”, a mai transmis acesta.
